”PRĂBUȘIREA MITULUI SECURITĂȚII” – O CARTE DE MARE VALOARE

Sorin Roşca Stănescu, fostul director al ziarului „Ziua”, actualul coordonator al site-ului „corectnews.ro”, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti politici români de azi, avansează în editorialul său din 29 aprilie 2019 o teză cu adevărat explozivă. În marginea cărţii „Prăbuşirea mitului Securităţii”, Bucureşti, Editura Elion, 2018, de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, celebrul jurnalist scrie negru pe alb: „Trădarea Securităţii la care se referă istoricii specializaţi în activitatea serviciilor secrete constă în faptul că, în frunte cu generalul Iulian Vlad, cei mai mulţi oameni aflaţi la comanda Securităţii lui Ceauşescu erau de fapt agenţi sovietici. Aceştia au acţionat în decembrie 1989 la comandă, fiind susţinuţi şi de armata din umbră a celor aproape 30 de mii de agenţi de diversiune aduşi în România sub formă de turişti, iar obiectivul a fost instaurarea din capul locului a unui regim marionetă al Moscovei. […] Nu o spun istoricii, o spun eu de această dată. Dacă cei care au preluat din mâinile oamenilor Moscovei hăţurile serviciilor secrete din România au fost tot oameni ai Moscovei, atunci ce altceva au fost regimurile politice de la Bucureşti care au fost susţinute de aceste servicii secrete impregnate de A.D.N.-ul Moscovei?”[1].

România – doar un cal troian?

Să reluăm cu cuvintele noastre. Integrarea României în structurile euroatlantice, în U.E. şi în N.A.T.O., ar fi o operaţiune de tip „cal troian” (România) a Rusiei în Occidentul democratic şi capitalist. Ipoteza e enormă, dar nu poate fi respinsă pur şi simplu. Prea sunt multe probele şi indiciile care pot fi aduse în sprijinul acestei ipoteze. Chiar dacă argumentaţia propusă de istoricii Corvin Lupu şi Cristian Troncotă ni se pare prea pătimaşă, prea de tot polemică faţă de generalii Aurel I. Rogojan şi Iulian Vlad, ultimul dispărut nu demult. Polemica nu face niciodată casă bună cu cercetarea istorică, iar în cazul nostru, le aduce prejudicii şi autorilor „Prăbuşirii mitului Securităţii”, şi nu numai generalilor Iulian Vlad şi Aurel I. Rogojan, coloneilor Filip Teodorescu şi Radu Tinu, toţi atacaţi virulent în acest volum. Dar, chiar dacă exemplificările aduse la teza lor principală (trădarea Securităţii în favoarea Moscovei) de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă pot fi măcar în parte eronate, teza se poate susţine atunci când e ilustrată cu alte nume, puse în evidenţă sumar şi în cartea de faţă.

Lista lui Lupu şi Troncotă

Competenţa arhivistică a profesorului Troncotă general de securitate, lucrând cinci ani în arhivele Securităţii înainte de 1989, fost decan în Academia Naţională de Informaţii, completată cu contribuţia „suculentă”, dar discutabilă (vezi precizările referitoare la apartenenţele etnice) a profesorului sibian Corvin Lupu, specialist în Relaţii Internaţionale şi în Studii. e greu de contestat. Pentru a lăsa să treacă sub semnătura sa asemenea „caracterizări”, generalul (în retragere) Troncotă se bazează fără doar şi poate pe documente, pe probe-beton. Curios e că nu le cere nimeni, iar împricinaţii par să fie şi ei de acord. „Este evident că autorii îşi asumă toate răspunderile juridice pentru afirmaţiile făcute în textele lor, care reprezintă mai degrabă atitudini civice ca rezultat al propriilor cercetări ştiinţifice”[2]. Cartea a apărut anul trecut deci cei vizati au avut suficient timp pentru a se manifesta .  Precizăm că lista prezentată mai jos nu cuprinde zecile de nume din indice ale unor generali sau ofiţeri de informaţii, politicieni, ziarişti şi cercetători lipsite de interes pentru publicul larg, nespecializat. Autorii, Corvin Lupu şi Cristian Troncotă întocmesc un indice cu informaţii extinse despre numele prezente în volum, mai „îndrăzneţe” decât cele de la C.N.S.A.S., un indice care a fost trecut cu vederea, deşi cartea a apărut în 2018. Vom încerca să supunem atenţiei cititorilor o înşiruire de nume care poate lăsa multă lume cu gura căscată:

„- Andreescu, Gabriel, profesor de fizică, devenit profesor universitar de Ştiinţe Politice, dizident anticomunist, soţul unei informatoare a Securităţii;
– Anghelache, Constantin, colonel de Securitate la C.I.E., şef de unitate, nume conspirativ « Eftimie Gelu »;
– Apostoiu, Dumitru, demnitar comunist în administraţia prezidenţială, conspirator anticeauşist;
– Băcanu, Petre Mihai, jurnalist român, acuzat de legături cu serviciile secrete sovietice, a fost ocrotit de gen. Iulian Vlad;
– Brucan, Silviu (Saul Bruckner), evreu, membru al P.C.R. de la 19 ani (1935), secretar general de redacţie al ziarului „Scânteia” (1944-1948), ambasador al României în S.U.A. (1955-1959), ambasador al României la O.N.U. (1959-1962), director al Radioteleviziunii Române (1962-1966), conspirator anticeauşist, membru al conducerii F.S.N.;
– Caramitru, Ion, conspirator anticeauşist, colaborator al Securităţii, actor, ministru al Culturii (1996-2000), director al Teatrului Naţional din Bucureşti (din 2005);
– Cataramă, Viorel, ofiţer acoperit de Securitate, economist la Tehnoforestexport, director pentru Europa de Est al firmei « BELCO » -Belgia a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, din 1990 este preşedinte-director general al grupului de firme « Elvila »;
– Cummings, Richard H., colonel, director al Serviciului de Securitate (protecţie) al posturilor de radio « Europa Liberă » şi « Libertatea » (1980-1995);
– Cumpănaşu, Ion, ofiţer acoperit de Securitate, şef al Cenzurii (1973-1977), director general al Agerpres (1977-1983), redactor-şef al ziarului « Scânteia » (1983-1984) şi preşedinte al Departamentului Cultelor (1984-1989);
– Dinescu, Mircea, poet cunoscut pentru legături cu serviciile sovietice şi cu Securitatea, disident;
– Iliescu, Ion Ilici Marcel, activist comunist de etnie ţigan, evreu şi român, ministru al Tineretului (1967-1971), secretar al C.C. al P.C.R. (1971), prim-secretar al judeţului Iaşi (1974-1979), conspirator anticeauşist, preşedinte al României (1990-1996 ; 2000-2004);
– Ioniţă, Ion, general de armată MapN, de etnie ţigan, ministru al Apărării Naţionale (1966-1976) şi viceprim-ministru al Guvernului (1976-1982), conspirator anticeauşist;
– Iosif, Dan, colaborator al Securităţii, participant la evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la baricada de la Hotel „Intercontinental” – Sala „Ioan Dalles” – Restaurantul Pescăruşul şi din sediul C.C. al P.C.R.;
– Isărescu, Mugur, absolvent al A.S.E. Bucureşti, ofiţer de Securitate, guvernator al Băncii Naţionale din 1990, prim-ministru în anul 2000, deţinător de proprietăţi şi valori;
– Kostyal, Ştefan, evreu maghiar, general MapN, absolvent al Academiei Militare Superioare a M.St.M. al U.R.S.S. « K.M. Voroşilov », cetăţean al U.R.S.S. în secret, agent al G.R.U., conspirator anticeauşist;
– Liiceanu, Gabriel, filozof, colaborator al Securităţii, propagandist post-decembrist;
– Maior, George Cristian, diplomat militar, secretar de stat în M.Ap.N., director al SRI (2006-2015);
– Mazilu, Dumitru, colonel de Securitate, profesor, diplomat la O.N.U., colaborator al CIA, prim-vicepreşedinte al F.S.N. (1989-1990).”.
.- Mălureanu, Vasile, col. de Securitate şi gen. S.R.I. (rtg.), şef al Diviziunii pentru Apărarea Constituţiei;
– Militaru, Nicolae (Lepădat), general-colonel M.Ap.N., agent al G.R.U., ministru al Apărării;
– Negriţoiu, Mişu, absolvent al A.S.E. Bucureşti şi al Facultăţii de Drept, lucrător în reţeaua comerţului exterior, director al unor societăţi controlate de Securitate, şeful agenţiei economice a României din New York şi şef al Biroului Comercial al României în Los Angeles;
– Nicolae, Ioan, ofiţer de Securitate în Ministerul Comerţului Exterior, în domeniul exportului de îngrăşăminte agricole, în 2014 era cel mai bogat dintre români;
– Pacepa, Mihai, gen. lt. de Securitate, adjunct al şefului D.G.I.E./D.I.E. (1972-1978), agent K.G.B., B.N.D. şi C.I.A., defector;
– Patriciu, Dan Costache (Dinu), arhitect, recrutat de Securitate şi trimis să-şi desfăşoare activitatea în Emiratele Arabe Unite, în 1990 i s-a dat întreprinderea de stat « Rompetrol » şi a fost promovat în politică, unde a realizat mai multe scindări ale mişcării liberale;
– Păunescu, George Constantin, economist, ofiţer acoperit de Securitate, director al secţiei de import-export şi director al secţiei de valută din Ministerul Comerţui Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, implicat în devalizarea Băncii Bancorex;
– Pleşu, Andrei Gabriel, colaborator al Securităţii, filozof, eseist, politician post-decembrist, ministru al Culturii (1989-1991), ministru de Externe (1997-1999), consilier prezidenţial (2004-2005);
– Popa, Gică, general de justiţie militară, judecător militar în « procesul » soţilor Ceauşescu din 25 decembrie 1989, decedat în condiţii de suspiciune de crimă la 1 martie 1990;
– Radu, Nicolae, comandor, agent sovietic, conspirator anticeauşist;
– Răceanu, Mircea, diplomat român, trădător la americani;
– Rădulescu, Gogu, înalt demnitar comunist, de etnie ţigan şi evreu, a susţinut tacit opoziţia faţă de Ceauşescu, în noaptea de 21-22 decembrie 1989 împreună cu gen. Vlad, i-a propus gen. Vasile Milea să-l aresteze pe Ceauşescu;
– Stoenescu, Alex Mihai, subinginer de metalurgie, doctor în istorie, informator al Securităţii, autor de cărţi;
– Tiajelnikov, Evgheni, ambasador al U.R.S.S. în România în decembrie 1989;
– Tismăneanu, Vladimir (Volodea Tismeniţki), evreu, profesor de ştiinţe politice în SUA, ideolog al regimului iudeo-capitalist şi al « corectitudinii politice » al sistemului politic în România;
– Tökés, László, pastor reformat, agent informator al Securităţii, agent al A.V.O., diversionist, complice la declanşarea revoltei populare de la Timişoara din 15-16 decembrie 1989;
– Ursu, Ioan, fizician, academician, coordonator al programului nuclear al României, activist al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, colaborator al conspiratorilor anticeauşişti;
– Voican-Voiculescu, Gelu, agent al Securităţii, viceprim-ministru al României (1989-1990), ambasador al României în Tunisia (1994-1996);
– Voiculescu, Dan, absolvent al A.S.E. Bucureşti, între 1980 şi 1990 a fost director al Întreprinderii « Crescent » a Securităţii;
– Voinea, Dan, ofiţer de Securitate la Direcţia a VI-a a Cercetări penale a DSS, apoi procuror militar, pucist în decembrie 1989, acuzator în « procesul » Ceauşescu, gen.mr. de Justiţie Militară, procuror-şef al parchetelor militare (1997-2000);
– Watts, Larry L., istoric american, preşedinte al Comisiei de Reformarea Serviciilor Secrete din România (1992-2009).”
Teza pe care editorialistul Sorin Roşca Stănescu o extrage din cartea „Prăbuşirea mitului Securităţii”, semnată de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, precum şi din propria sa experienţă şi cunoaştere extinsă a României recente e cu adevărat înspăimântătoare. Este România doar o gubernie, un cal troian al Rusiei în U.E. şi în N.A.T.O. ? O întrebare care poate să dea vertij, mai ales dacă ţinem cont de armele americane prezente pe teritoriul ţării şi, eventual, de cele care ar mai putea veni. Dar nu e exclus ca adevăratul mister să se ascundă în relaţiile strategice rămase secrete dintre S.U.A. şi Rusia. „Pe afară-i vopsit gardul, înăutru-i leopardul”! De ce ne preocupă asemenea teze şi ipoteze ? Este simplu (ca într-o reclamă recentă): viaţa noastră depinde prea mult de asemenea mari scamatorii invizibile.

Teza principală a studiilor recente ale istoricilor Troncotă şi Lupu despre transformarea statului român comunist într-un instrument docil al Moscovei va fi, probabil, demonstrată şi consolidată. Dar, fără îndoială, agenţii principali ai Moscovei pot fi căutaţi în primul rând printre cadrele P.C.R. şi abia apoi în armată şi în serviciile de informaţii. Iar în ultimii ani agenţii Rusiei trebuie căutaţi în serviciile de informaţii, în toate partidele politice, printre oligarhi şi miliardari, patroni de presă şi ziarişti, în lumea interlopă. Ca şi agenţii altor puteri. Pentru că sunt prea mulţi, se cam calcă pe bătături.

Atacul celor doi autori, Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, la Iulian Vlad nu se susţine deloc, iar probele în favoarea fostului şef al Securităţii se găsesc chiar în anexele volumului (memoriile şi declaraţiile generalului din 1990, publicate aici chipurile pentru a sluji demonstraţia demolatoare). Iulian Vlad nu a fost în nici un fel de partea sovieticilor, cel puţin în timpul evenimentelor din decembrie 1989, ci, dimpotrivă, a făcut tot ce a putut (şi a reuşit!) pentru a evita masacrarea programată din exterior a 60.000 de români[3]. Dar acesta e un subiect care merită să fie dezvoltat separat.

Petru ROMOȘAN

SURSA: https://www.art-emis.ro/cronica-de-carte/corvin-lupu-cristian-troncota-prabusirea-mitului-securitatii-adevaruri-ascunse

 

––––––––––––-
[1] Lupu, Corvin, Cristian Troncotă, „Prăbuşirea mitului Securităţii. Adevăruri ascunse despre generalul Iulian Vlad şi instituţia securităţii regimului comunist din România”, Bucureşti, Editura Elion, 2018, p.14.
[2] Ibidem-op. cit.
[3] „Ştire”-intoxucare-manipulare lansată de „Radio „Europa liberă” – ca fiind reală – în a treia decadă a lunii decembrie 1989.
Publicat în ARTICOLE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, DOCUMENTE | Lasă un comentariu

1912: ARMATA ROMÂNĂ SUB LUPA IMPERIULUI RUS

1912: ARMATA ROMÂNĂ SUB LUPA IMPERIULUI RUS

(sau ce știau rușii despre Armata Română la începutul secolului XX)

În anul 1912 la Sankt-Petersburg din Rusia, a fost scoasă de sub tipar o carte secretă, editată la comanda Direcţiei Principale a Cartierului General şi alcătuită de colonelul Iskriţkii. Volumul este intitulat”Forţele Armate ale României conform datelor către 1 ianuarie 1912” şi evident că a fost tipărită în limba rusă la Tipografia Militară.

Având un tiraj extrem de limitat şi fiecare exemplar al cărţii fiind numerotat, mi-am dat seama că este vorba de o carte rară, importantă, care poate prezenta un interes deosebit nu numai pentru militari şi istoricii militari, instituţiile de forţă, serviciile secrete, oameni politici, dar şi pentru publicul larg, cărora le place istoria şi cercetarea.

În această ordine de idei, printr-o minune am izbutit să fac o copie xerox a cărţii originale, numerotată cu nr. 85  pentru a o studia şi a intra în mezul problemei.

Așezarea favorabilă geografică și geopolitică a României, bogățiile ei naturale și umane au transformat-o în toate perioadele istorice  într-o țintă a lacomilor vecini. Este de ajuns, să ne amintim numai numărul războaielor ruso-turce duse pe teritoriul țării noastre și distrugerile făcute de aceștea, impactul economic, politic și social adus poporului român.

Încă în anul 1876 în Buletinul Militar al Rusiei nr. 8 din luna august, la capitolul” Informații militare din străinătate” de asemeni este o informație amplă despre Forțele Armate ale României. Sigur că unele din aceste informații nu corespund adevărului, sau sunt aproximative și relative, dar oricum prezintă un interes pentru istorici, politologi și diplomați.

Înainte de a pune la dispoziţia cititorului cuprinsul respectivului volum, menţionăm, că Imperiul rus, în persoana serviciilor secrete ţariste a dus o muncă uriaşă de cercetare, investigare a tot ce este legat de  activitatea armatei române, pentru a cunoaşte în profunzime toate secretele militarilor români, au infiltrat în structurile cele mai importante, dar şi în cele mai puţin importante oamenii lor prin diferite metode, inclusiv mita, violenţa, trădarea etc. Bunătatea şi sinceritatea românilor nemilitari, dar parţial şi militari deseori a jucat feste în favoarea ruşilor.

Structura cuprinsului cărţii este reuşită şi cuprinde toate aspectele armatei române, în majoritatea cazurilor până la cele mai mici amănunte. Pentru confirmare, vă propun să urmăriţi cuprinsul acestui volum

Partea I

Organizarea şi mobilizarea

Structura forţelor armate

Secţiunea I. Completarea armatei

Cap. I.   Completarea cu ranguri inferioare (cu excepţia subofiţerilor)

  1. Legea privind serviciul militar obligatoriu
  2. Rezultatele satisfacerii serviciului militar obligatoriur
  3. Satisfacerea serviciului militar de către rangurile inferioare

(cursuri şi şcoli în unităţile militare şi generale)

  1. Calcularea efectivului de rezervă al trupelor instruite

Cap. II.    Completarea  cu subofiţeri

  1. În timp de pace

Ordinea pregătirii subofiţerilor

Promovarea în subofiţeri

Satisfacerea serviciului militar de către subofiţeri

Serviciul militar peste termen

  1. În timp de război

Ordinea completării

Calcularea rezervelor

Cap. III. Completarea cu ofiţeri

  1. În timp de pace

Pregătirea cadrelor militare

Promovarea în primul rang

Continuarea serviciului

Măsurile pentru perfecţionarea continuă

  1. În timp de război

Ordinea completării

Calcularea rezervelor

Cap. IV. Completarea corpului de ofiţeri al cartierului general, ingineri militari

şi alte specialităţi militare speciale

Cap. V.  Completarea cu medici mililtari şi veterinari

Cap. VI. Completarea cu cadre  militare

Cap. VII. Completarea cu cai

  1. În timp de pace

Cai pentru trupe şi de tracţiune

Cai pentru ofiţeri

  1. În timp de război

Cai pentru trupă şi de tracţiune

Cai pentru ofiţeri

Cap. VIII. Completarea armatei cu prestaţia naturală în timp de pace

şi de război

Secţiunea II.  Structura conducerii militare

Cap. I. Administrarea centrală cu instituţiile  subordonate ei

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. II.         Administrarea locală

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

 

Secţiunea III. Structura trupelor militare terestre

Cap. I. Forţele armate de avangardă

  1. Infanteria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Cavaleria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Artileria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Trupele de geniu şi unităţile de comunicaţie

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile de convoi cu care

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile sanitare

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile de intendenţă/de administraţie

Structura în timp de pace şi de război

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Forţele unităţilor speciale

Structura în timp de pace şi de război

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile instructive

Cap. II. Trupele de linia a doua

Cap. III. Trupele de linia a treia

Secţiunea IV. Organizarea  unităţilor militare de elită

Cap. I. În timp de pace

  1. Brigăzi ale trupelor de infanterie, de cavalerie, de artilerie, de geniu,

de comunicaţii şi mixte

  1. Divizii: de infanterie, de cavalerie şi mixte
  2. Corpuri militare
  3. Unităţi militare superioare

Cap. II. În timp de război

Brigăzi, divizii, corpuri militare şi armate

Conducerea de campanie a armatelor şi organizarea spatelui frontului

Secţiunea V. Unităţile şi instituţiile  militare de instruire

Cap. I. Şcolile pentru instruirea şi pregătirea subofiţerilor şi perfecţionarea

gradelor  inferioare

Cap. II. Instituţiile militare pentru instruirea ofiţerilor

Cap. III. Şcolile pentru perfecţionarea continuă a ofiţerilor şi funcţionarilor militari

Cap. IV. Şcoala pentru învăţământul militar superior al ofiţerilor

Secţiunea VI. Instituţiile şi stabilimentele militare

Cap. I. Instituţiile şi stabilimentele de artilerie

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. II. Instituţiile şi depozitele de geniu şi ale trupelor de comunicaţii

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. III. Instituţiile şi stabilimentele de intendenţă şi de convoi cu care…

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. IV. Instituţiile şi stabilimentele medicale militare

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. V. Instituţiile militare de corecţie

Cap. VI. Crescătoriile de cai şi localurile de reparaţii

Cap. VII. Câmpurile de instrucţii, taberele, poligoanele, poligoanele de trageri etc.

Cap. VIII. Casele pentru invalizi, aziluri, adăposturi şi altele

Secţiunea VII. Dislocarea armatei

Caracterul sistemului de dislocare aprobat

Secţiunea VIII. Mobilizarea

Cap. I. Acţiunile de mobilizare pe timp de pace în administraţiile centrale şi locale

  1. Evidenţa şi repartizarea rezerviştilor
  2. Evidenţa şi repartizarea cailor
  3. Evidenţa carelor/căruţelor
  4. Alte lucrări

Cap. II. Ordinea efectuării mobilizării în administraţiile centrale şi locale

  1. Declararea mobilizării
  2. Concentrarea rezerviştilor şi cailor
  3. Transportarea mobilizaţilor

Cap. III. Mobilizarea unităţilor militare

  1. Infanterie
  2. Cavalerie
  3. Artilerie
  4. Trupele de geniu şi de comunicaţii
  5. Trupele de convoi, sanitare, de intendenţă
  6. Trupele speciale

Cap. IV. Mobilizarea statelor-majore ale armatei şi ale direcţiilor de campanie

Cap. V. Termenele de pregătire mobilizaţională

Secţiunea IX. Efectivul forţelor armate

Cap. I. În timp de pace

Cap. II. În timp de război

Secţiunea X. Înzestrarea cu armament a trupelor militare

Cap. I. Cele mai importante date ale modelelor armamentului adoptat pentru armată

  1. Armele de foc manuale
  2. Mitralierele
  3. Tunurile de artilerie de câmp
  4. Tunurile de asediu, de cetate şi de coastă
  5. Armele albe
  6. Proiectile de mână

Cap. II.  Înzestrarea cu armament şi aprovizionarea cu muniţii conform modelelor de armament

  1. Infanterie
  2. Cavalerie
  3. Artilerie
  4. Trupele de geniu şi de comunicaţi
  5. Trupele de convoi, sanitare, de intendenţă şi de destinaţie auxiliară

Secţiunea XI. Echipamentul / Înzestrarea

Cap. I. Instrument de excavare

  1. Muniţia

III. Echipamente de tabără

  1. Rezervele de cartuşe, alimente şi echipament
  2. Binocluri, telemetre, hărţi şi altele
  3. Mijloace de comunicare

VII. Echipament de harnaşament

VIII. Materiale explozibile

  1. Materiale sanitare
  2. Mijloace pentru poduri
  3. Greutatea totală a echpamentului

Secţiunea XII. Modelele de uniformă

Cap. I.      În timp de pace

Cap. II.  În timp de război

Secţiunea XIII. Aprovizionarea armatei

Cap. I. În timp de pace

  1. Ofiţerilor
  2. Gradelor inferioare
  3. Cailor
  4. Prestaţiile în natură

Cap. II. În timp de război

  1. Ofiţerilor
  2. Gradelor inferioare
  3. Cailor
  4. Rechiziţia şi prestaţiile în natură

Secţiunea XIV. Sistemul de apărare fortificaţională a ţării şi o scurtă schţă

a organizării punctelor de fortificare

Secţiunea XV. Cheltuielile militare ale statului

Cap. I. În timp de pace

  1. Bugetul militar
  2. Analizarea ultimului buget aprobat şi compararea lui cu bugetele anterioare
  3. Costul întreţinerii funcţiilor militare
  4. Povara pentrtu populaţie a cheltuielilor militare

Cap. II. În timp de război

  1. Fondul militar
  2. Modul de alocare a mijloacelor pentru război

Secţiunea XVI. Informaţii succinte despre flota militară

PARTEA II.

Pregătirea de luptă a armatei

Secţiunea I. Pregătirea tactică a trupelor

Cap. I. Viziunile dominante din armată privind principalele chestiuni tactice…

Cap.  II. Analiza principalelor regulamente / statute

  1. De front de infanterie
  2. De front de cavalerie
  3. De front de artilerie
  4. Serviciului de campanie
  5. Instrucţiune la tir
  6. Instrucţiune pentru acţiunile trupelor în preajma cetăţilor

Cap. III. Informaţii succinte din alte regulamente

  1. Instrucţiune pentru acţiunile mitralierelor
  2. Instrucţiune pentru lucrările de tranşee a infanteriei
  3. Instrucţiune la gimnastică

Secţiunea II. Ordinea de instruire a trupelor

Cap. I. Condiţiile generale de instruire a trupelor

Cap. II. Ciclul anual de instruire

  1. Instruirea recruţilor, lecţiile cu efectivul mobilizat, subofiţerii şi ofiţerii
  2. Concentrările pentru instrucţie, trecerile în revistă
  3. Concentrările de tabără şi concentrările speciale
  4. Manevrele

Secţiunea III. Viaţa cotidiană a armatei

Cap. I. Analiza succintă a regulamentelor: militar-penal, serviciului intern

(cu cel disciplinar) şi serviciului în garnizoană

Cap. II. Viaţa cotidiană a ofiţerilor, subofiţerilor şi altor gradaţi mai inferiori

  • Ofiţerilor
  • Subofiţerilor
  • Rangurilor inferioare

Secţiunea IV. Pregătirea militară a populaţiei

Cap. I. Pregătirea militară a tinerilor

Cap. II. Măsurile luate pentru dezvoltarea şi menţinerea dragostei către arta militară

în rândurile populaţiei

Secţiunea V. Concluzii

Cap. I. Pregătirea de front a armatei

Cap. II. Pregătirea tactică a armatei

Infanteria

Cavaleria

Artileria

Acţiunile detaşamentelor din 3 feluri de arme

Cap. III. Spiritul armatei

Cap. IV. Concluzii generale despre armată

ANEXE

  1. Componenţa corpului de armată, diviziei de campanie şi de rezervă.
  2. Tabloul conducerii de campanie a armatei.
  3. Tabloul spatelui frontului.
  4. Tabloul de organizare a spatelui frontului.
  5. Tabelul dislocării armatei române.
  6. Harta de dislocare.
  7. Lista principalelor statute în vigoare, regulamente şi instrucţiuni ale armatei române.
  8. Cinci foi de schiţe.

Vestea bună este că, istoricul- arhivist și publicist din Chișinău Alexandru Moraru, împreună cu colonelul (r), istoric și publicist Alexandru Ganenco, fost ofițer al serviciilor speciale, lucrează întens la traducerea în română a acestui volum de excepție și în septembrie 2019, vor prezenta cartea ”Armata Română sub lupa imperiului rus”. Sperăm mult ca valoarea informațională și istorică a cărții, să fie apreciată de militari și specialiștii în istorie militară.

Alexandru MORARU, istoric-arhivist, publicist

NOTĂ: Prezenta comunicare a fost pregătită pentru sesiunea de comunicări științifice ”Retrăiri istorice în veacul XXI”care a avut loc la Maia, județul Ialomița in septembrie 2018

Publicat în DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | 1 comentariu

CLUBUL ISTORICILOR DIN MARTIE 2019 (Ecoul războiului ruso-moldovenesc din 1990-1992)

Publicat în DOCUMENTE, FOTOGRAFII, ISTORIA NOASTRĂ, VIDEO, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

MEDALIA ZEULUI ZAMOLXE ȘI CLUBUL ISTORICILOR DIN APRILIE 2019

Ieri, 17 aprilie 2019, la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor pentru luna aprilie.Subiectul propus: Catastrofa de la Cernobîl în amintirea contemporanilor. Invitaţi speciali au fost: colonelul (r) Ion Ungureanu şi doamna Ludmila Beşleaga.Preşedintele Ciubului Istoricilor şi moderator: Alexandru Valeriu Moraru, şef serviciu la Biblioteca Centrală. La deschiderea programului i s-a oferit cuvântul, membrului clubului, preşedintelui Centrului „Zamolxe” domnul Vasile Ciubuc, publicist, scriitor şi un patriot înflăcărat. Domnia sa a înmânat medalia zeului „Zamolxe” câtorva personalităţi cu inimă română, printre care: generalul Ion Ion Costas, istoricului Alexei Memei, profesorului universitar Anatol Petrencu, istoricului – arhivist şi publicist Alexandru Moraru, cunoscuţilor scriitori, publicişti şi editori Vlad Pohilă, Vasile Şoimaru şi Mihai Taşcă. În imagini, momente le la Clubul Istoricilor din 17 aprilie 2019

Clubul Istoricilor a Bibliotecii Centrale Hasdeu (17 aprilie 2019) Imagini de la Şedinţa Clubului…Catastrofa de la Cernobîl în amintirea contemporanilor. Preşedintele Clubului Istoricilor şi moderator Alexandru Valeriu Moraru, şef serviciu Biblioteca Centrală

În cadrul Clubului Istoricilor din 17 aprilie 2019, domnul Vasile Ciubuc, Preşedintele Centrului Zeul Zamolxe a înmânat câtorva persoane medalia „Zeul Zamolxe” pentru profesionalism şi efort. Am fost onorat să mă aflu printre aceştea.Mulţumim pentru apreciere.
Am spus:nu am titlu ştiinţific, dar preşedintele Centrului, mi-a răspuns, că „meritaţi din plin acest titlu” şi că sunt sute de „doctori”, care nu vor primi niciodată distincţia „Zeul Zamolxe”! Câteva îmagini de la înmânare…

Publicat în FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

BIBLIOTECA CENTRALĂ „HASDEU”: ÎN MEMORIAM- GENERAL TUDOR BOTNARU

La Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” a apărut un nou produs, primul filmuleţ din ciclul „Amintiri despre autori şi cărţi”. Cu siguranţă, că utilizatorul acestui blog şi-a dat seama, că este vorba despre autorii cărţilor, care nu mai sunt în viaţă. Iniţiativa şi realizarea acestui proiect îi aparţine istoricului arhivist şi publicist, Alexandru Moraru, şef serviciu la Biblioteca Centrală „Hasdeu”, fiind susţinut de conducerea bibliotecii şi de prietenii săi- cunoscutul scriitor şi publicist Tudor Ţopa şi publicistul şi editorul Alexandru Ganenco, colonel în retragere.

Primul film la subiectul nominalizat este dedicat memoriei diplomatului şi generalului Tudor Botnaru, autorul volumului Istoria serviciilor secrete, în colaborare cu domnul Alexandru Ganenco şi scos de sub tipar la Chişinău în anul 2004.

În concluzie, în prezentul film şi cele care vor urma, în faţa camerei de luat vederi, se vor împărtăşi cu amintirile, cei care au cunoscut regretaţii autori de carte, indiferent în ce domeniu a scris, cel care astăzi nu mai este…fiindcă acest lucru ne oferă o posibilitate în plus, de a cunoaşte în profunzime personalitatea dispărută.

Aflându-ne la început de cale, mulţumesc mult celor doi prieteni ai  mei, doamnei Maria Pilchin, directorul Bibliotecii Centrale pentru susţinere şi domnişoarei Aglaia Epure, pentru montare şi colaborare la acest proiect.

Publicat în DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ, VIDEO, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE | Lasă un comentariu

CLUBUL”ARHIVUS” – UN PRODUS NOU AL BIBLIOTECII CENTRALE ”HASDEU”

Astăzi, 12 februarie 2019 au avut loc primele ședințe ale Clubului ”Arhivus”, un produs nou al Bibliotecii Centrale (director doamna Maria Pilchin) a BM ”B.P. Hasdeu” în strânsă colaborare cu direcția Liceului Teoretic ”Vasile Alecsandri” (director doamna Daniela Vacarciuc) și direcția Liceului Teoretic ”Iulia Hasdeu”(director doamna Eleonora Goncear). Respectiva colaborare a dat naștere clubului nominalizat, care are drept scop, cunoașterea tinerei generații cu secretele arhivisticii, cu procedura de cercetare a documentelor din arhivele statului, cu procesul unei investigații de durată, cu depistarea documentelor de arhivă necesare pentru studierea unui subiect sau altul…

Inițiativa și realizarea acestui nou proiect îi aparține istoricului arhivist, publicist, șef serviciu la Biblioteca Centrală, Alexandru Moraru, susținut sută la sută de profesorii istorici doamna Daniela Vacarciuc (Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri) și doamna Marcela Dorin (Liceul Teoretic ”Iulia Hasdeu”). Proiectul este de durată și va avea ședințe o dată pe lună, din ambele instituții de învățământ în total s-au înscris 64 de tineri și tinere. Cele două ședințe au avut loc în deplasare, adică mai întâi la LT ”Vasile Alecsandri” apoi la LT ”Iulia Hasdeu”. După prima ședință, Al. Moraru a răspuns la toate întrebările elevilor, curioși să intre cât mai repede în labirintul secretelor de arhive.

 

 

 

Publicat în DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ | 1 comentariu

CLUBUL ISTORICILOR: EDIȚIA II din FEBRUARIE 2019

Ieri, 7 februarie 2019, la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc şedinţa Clubului Istoricilor pentru luna februarie. Preşedintele şi moderatorul Clubului Alexandru Valeriu Moraru a prezentat invitaţii speciali: domnul Denis Roşca, autorul celebrului volum cu caracter enciclopedic „Cartea de Aur a Basarabiei şi Republicii Moldova”, colonelul (r), publicist, editor Alexandru Ganenco şi cunoscutul scriitor şi publicist Tudor Ţopa. Au mai fost invitaţi: acad. Viorel Prisăcaru, vicepreşedinte al AŞM şi profesorul universitar dr. hab. Analol Petrencu, dar cu regret, ultimii doi n-au ajuns. Subiectul evenimentului „Personalităţi din Basarabia şi Republica Moldova.În sala mică a bibliotecii, unde s-a desfăşurat evenimentul, au fost prezenţi membrii clubului istoricilor, care s-a mai completat cu un număr impunător de liceieni de la Liceul Teoretic” Iulia Hasdeu” din Chişinău, fiind însoţiţi de distinsa profesoară de istorie, doamna Dorin Marcela. Evenimentul a fost plin de informaţii şi noutăţi importante, şocante şi pline de curiozitate. Invitaţii au răspuns la întrebările membrilor clubului.
Urmăriţi câteva imagini de la respectivul eveniment:

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu