DOCUMENTE ŞOCANTE (1)

Aceste câteva documente sunt cuprinse în cele 17 volume din lucrarea personală: ” Faţa necunoscută a Istoriei României”.

Documentele sunt originale şi  provin din Arhivele Naţionale Istorice ale României.”  – Fondurile Serviciilor Secrete.
Aceste documente nu au văzut lumina tiparului până acum, decât în ciclul arătat mai sus. Nu am comentat, nu am interpretat  şi nici nu am „prelucrat”  vreun document aflat în cele 17 volume, neschimbând nici ortografia acestora.
Precizez că nu am schimbat nici un cuvânt, nici chiar ortografia documentului.
Mircea Vâlcu – Mehedinţi
 
Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale.*)
Serviciul Secretariatului No. 50396 S. din 6. VIII.928. Telegramă cifrată. Dlor Inspectori Generali de Siguranță Cluj, Timișoara.
În Ungaria se fac razii pe întreg teritoriul cu scopul de a aduna pe toți țiganii nomazi și a-i trece peste frontieră la noi în mod clandestin. Aducând la cunoștința Dvs. cele ce preced, vă rugăm să luați măsuri prin polițiile punctelor de frontieră din circumscripția Inspectoratului Dvs. pentru împiedicarea susnumiților, în cazul când ar voi să intre în țară.
Directorul General al Siguranței Statului /ss/ I. Voinescu
 
Apel către toți țiganii din România.
/Fără dată. Probabil martie 1933 – n.n./  *)
Frați Țigani! Trăim – de veacuri – pe pământul ospitalier al țării românești, pe care-l iubim ca pe însuși trupul și sufletul nostru. Din neamul ROMILOR sau al Țiganilor, cum ni se spune, n’au ieșit niciodată trădători și vânzători de țară; nu am făcut comploturi contra nici unei autorități de stat și nu am fraternizat cu nici un vrăjmașn al neamului românesc. Ne-am jertfit și noi pentru România Mare; i-am dat oameni de seamă, pe care istoria-i amintește cu recunoștință, și – după putință – ne’ndeplinim toate datoriile de cetățeni. Totuși, NICI UN ALT NEAM nu este mai umilit, mai urgisit și mai disprețuit, mai ne băgat în seamă și mai amărît ca neamul nostru țigănesc.
Pentru a arăta lumii întregi, că dorim o soartă ai bună, și că nu merităm atât dispreț, am luat inițiativa întemeierii unei Asociații generale a Țiganilor din România al cărei program – pe scurt – este următorul:
Cultural.
1. Apariția unei gazete.
2. Înființarea cursurilor serale de adulți, în toată țara.
3. O universitate populară țigănească.
4. Înființarea de biblioteci și muzee școlare, cum și unul național.
5. Înființarea grădinilor /grădinițelor – n.n./ de copii mici, ca să nu mai hoinărească pe drumuri, când părinții sunt duși la lucru
6. Publicarea de cărți pentru luminarea minților, în ceiace privește apărarea sănătății, a bunului trai, istoria neamului țigănesc și altele.
7. Conferințe educative, muzică, strângerea cântecelor noastre bătrânești și tot felul de povestiriȘ școli de dans pentru jocurile noastre etc.
8. Înființarea de burse în țară și străinătate pentru elevii merituoși.
9 Înființarea de tot felul de ateliere pentru meseriile potrivite firii neamului nostru și bazare în toată țara pentru desfacerea diverselor produse.
10. Înființarea de școli ambulante pentru Țiganii nomazi și încadrarea lor în Asociație.
11. ÎnființArea de athenee, cinematografe și căminuri culturale etc.
12. Ajutorarea elevilor săraci cu cărți, haine și mâncare.
Asistența socială.
1. Înființarea unei asistențe juridice, pentru aărarea tuturor împricinaților în procese.
2. Asistență medicală gratuită pentru bolnavi și cercetarea lor acasă.
3. Ajutor gratuit pentru toate nevoile religioase.
4. Înființarea unui mare cămin popular, unde fiecare țigan sărac, fără casă, sau strein de localitate, poate să doarmă și să mănânce până i se găsește de lucru.
5. Înființarea de cantine populare, în toate cartierele sărace din Capitală și din celelalte orașe ale țării.
6. Înființarea unui spital al țiganilor; dispensarii meicale pentru lehuze; aziluri de bătrâni și invalizi; societăți de ajutor mutual reciproc, în caz de moarte, căsătorii și începeri de negustorie sau alte meserii; Bănci Populare regionale și diferite Cooperative precum și oficii pentru procurarea de lucru, plasare și informațiuni; băi populare, colonii școlare, adăposturi pentru copii mici etc.
7. Stăruința pe toate căile legale ca Primăria Capitalei și autoritățile în drept, să ne dea terenuri în jurul Capitalei și în nfiecare oraș și sat din țară și să construiască pe ele case-tip pentru cei fără locuință proprie și plătibile’n cursul a 20-30 ani.
8. Stăruința de a coloniza pe toți Țiganii nomazi dându-li-se pământul necesar în diferite părți ale Țării, Asociația luându-și întreaga răspundere pentru statornicirea și buna lor îndreptare, stârpind furtul și cerșitoria.
9. Asociația va îngriji, ca orice muncă agricolă sau de altă natură să nu mai fie speculată de cei interesați și va face ea însăși contracte colective, conform legilor țării, supraveghind respectarea obligațiunilpor de ambele părți, condițiile de trai și higenă etc.
10. Organizarea în bresle a tuturor categoriilor de muncitori și recunoașterea lor ca meseriași, cu drepturile corespunzătoare, la Casa generală a Asigurărilor Sociale.
11. Înființare de sfaturi județene și a unui sfat suprem al bătrânilor pentru rezolvarea chestiunilor morale privitoare la cununii, divorț, înmormântări și tot felul de infracțiuni ce ar necinsti neamul nostru și cari vor fi rezolvate prin diferite metode de corecție de Sfatul bătrânilor în nfrunte cu vătafii respectivi și potrivit tradiției noastre.
12. Femeile fac parte, de drept, din Asociație și vor fi folosite în toate operile culturale și de asistență socială. Cele cu știință de carte au aceleași drepturi ca și bărbații și vor putea fi admise și în Sfatul Bătrânilor, după normele ce se vor stabili.
13. Copiii dela 8 ani nîn nsus și tinerii de ambele sexe până la 21 de ani, vor avea organizație separată unde vor fi pregătiți și instruiți în toate problemele vieții.
14. Politica este cu desăvârșire interzisă pentru membrii Asociației și nu vor face decât politica intereselor noastre, indicată de Comitetul Supem al Asociației.
Cel ce se va abate dela indicațiunile Asociației va fi exclus din ea; va fi socotit ca lepădat de neamul nostru și nu i se va da nici un sprijin la vreme de nevoe.
Acesta este foarte pe scurt programul nostru, care cheamă la noua viață milionul de Țigani-români, ce trăește pe pământul României. /…/
Asociația Generală a Țiganilor din România, București IV, Str. Vultur No.147.
Cu Dumnezeu înainte!
Președintele Asociației, Arhimandrit, Calinic I. Popp Șerboianu
 
Direcțiunea Generală a Poliției. S.3-a.
Notă din 7 Octombrie 1933. *)
Duminică 8 crt., are loc primul congres al țiganilor din România. Congresul a fost anunțat printr’un manifest semnat de G.A. Lăzurică, publicist, președintele Uniunei Generale a Romilor din România, cu sediul în str. Sârbeascî Nr.8./…/
Uniunea Romilor din România este pusă sub protecția I.P.S.S. Patriarhului României, care i-a dat și i-a promis lui Lăzurică tot sprijinul în vederea congresului, spunându-i că îi va aloca lunar și o subvenție de 10.000 lei, în vederea desvoltărei asociației țigănești.
I.P.S.S. Patriarhul susține pe G. Lăzurică împotriva fostului Arhimandrit Calinic Șerboianu, un alt conducător al țiganilor, care, după spusele lui, fiind trimis în America pentru a face propagandă creștină ortodoxă printre românii de acolo, a compromis totul. Deasemenea G.Lăzurică este susținut și de preotul Dren, care îi dă chiar ajutoare materiale. În vedera congresului țigănesc G. Lăzurică face toate eforturile pentru a avea sala congresului cât mai populată. A vizitat chiar diferite căminuri studențești pentru a cere concursul studenților, a intrat în legături cu Corneliun Zelea Codreanu, șeful Gărzii de Fier, care i-a promis 20 de legionari pentru congres.
În discursul său dela 8 crt., G. Lăzurică va expune asistenței câteva puncte din programul Asociației Romilor /se enumeră punctele cunoscute – n.n./. Va mai arăta că a fost chemat la Siguranța Generală pentru a da relațiuni referitoare la asociația țigănească și va cita perosanele cari îi dau tot concursul, printre care sunt: Prefectul Poliției Capitalei, Colonel Gabriel Marinescu, Primarul Dem. Dobrescu și chiar Ministrul de Interne. Președinte de onoare al uniuei Romilor  din România vaq fi proclamat Dinicu..
/…/. Peste câteva luni Uniunea Generală a Romilor din România, va trimite delegați la congresul internațional țigănesc dela Nancy. /…/. Susnumitul mai afirmă că a primit propuneri de colaborare dela diferite partide politice românești. Primarul Capitalei a cerut lui Lăzurică o statistică a țiganilor infirmi, cerșetori etc. /…/.
 
Remarcă: În orașele mari din țară, în cursul anului 1934, au avut loc adunări ale ţiganilor, unde, cei prezenți au venit cu propuneri privind organizarea ţiganilor. În continuare, voi da doar câteva fragmente din discursurile ținute.
 
Direcțiunea Poliției de Siguranță. Serviciul de Informațiuni. Nr.769738 din 13 Noembrie 1933. Domnului Raportor permanent al Comisiei Internaționale de Poliție Criminală, Viena. *)
În referire la adresa Dvs. Nr. I.K.K. 140/33 din 22 Septembrie a.c., avem onoare a vă aduce la cunoștință că în România există două grupări ale țiganilor: Una este intitulată „Asociația generală a țiganilor din România”, numără 3-400 membri și a luat ființă în luna Aprilie 1933 din inițiativa preotului Calinic I.Pop Șerboianu. /…/.
În Septembrie a.c. a luat ființă a doua organizație țigănească, intitulată „Uniunea generală a romilor din România” din inițiativa lui Gheorghe A. Lăzărescu-Lăzurică. Aceasta numără vre-o 3000 membri. „Uniunea generală a romilor” a ținut un congres în ziua de 8 Octombrie a.c. la București la care au asistat aproximativ 200 persoane.
Scopul acestor organizații este de a ridica pe țigani la un oarecare nivel cultural; pentru aceasta vor să înființeze biblioteci populare, atenee, o universitate țigănească, cursuri pentru adulți, să colonizeze țiganii nomazi, să editeze gazete etc. /…/
Sub-Director General al Poliției Generale a României și Vice Prezident al C.I.P.C.
Rezoluție: 8/ XI/933. Traducere în limba franceză.
 
Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți.
No.18017 din 5.X.1934 *)
Domnule Director General, /…/. Gh.Lăzurică, președintele Uniunea romilor din România, arată câteva date din istoria romilor. Spune că romii se trag din India, iar la năvălirea Mongolilor în India, romii cari pe atunci se chemau „agribți” s’au refugiat în Spania, Persia şi alte țări. Spaniolii văzându-se invadați de această nație străină i-au gonit din Spania. De aci agribții au emigrat în Grecia. Grecii i-au denumit „oameni murdari”, pe grecește A-țigan. Din acest cuvânt s’a format apoi denumirea de țigan.
Declară că țiganii sunt dinastici, disciplinați, ascultători și departe de preocupările politice. În fine, arată activitatea sa de până acuma, în scopul reorganizării romilor. /…/.
Inspector Regional /ss/ Indescifrabil  Șeful Serviciului /ss/ Indescifrabil
 
Inspectoratul Regional de Poliție IV. Cluj.
Serviciul Poliției de Siguranță No.24106 din 30 Oct.1934 *)
Domnule Director General. Referindu-ne ordinului Domniei-Voastre Nr.76432 din 26 Oct. 1934, avem onoare a Vă raporta că, în ziua de 26 Oct.1934, a avut loc la Deva congresul județean al romilor (țigani), la care au participat circa 250-300 persoane între care bărbați, femei și copii din județul Hunedoara. /…/.
După deschiderea congresului a urmat un serviciu religios oficiat de către Părintele Duma, preot ortodox, ajutat de către părintele Chifa, cu care ocazie s’a sfințit drapelul organizației romilor din județul Hunedoara. Nașii drapelului au fost: Domnul Prefect al județului și profesorul Mihu Ioan. Imediat după terminarea serviciului religios Dl. Prefect, în câteva cuvinte, a îndemnat pe cei de față a activa numai pe cale culturală și în special a urma școala și a respecta biserica. Dl. Profesor Mihu a îndemnat pe congresiști a activa pe teren cultural, social și moral. /…/.
Președinele Uniunei Romilor din România Lăzurică a ținut o cuvântare în care a arătat istoricul neamului romilor dela venire în Europa și până în prezent, îndemnând pe romi a fi oameni de ordine și a fi supuși autorităților; a mai arătat că romii din România sunt în număr de circa un milion de suflete, și că sunt oameni care în totdeauna au fost și sunt patrioți și nici decum nu sunt dușmanii Statului Român, cum sunt alte minorități. /…/.
Inspector de Poiție /ss/ Indescifrabil  Șeful Serviciului /ss/ Indescifrabil
 
Inspectoratul Regional de Poliție Iași.
Serviciul Poliției de Siguranță.
Nr. 4905 din 27 Feb.1937. Confidențial *)
Domnule Director General, Chestura Poliției Iași ne raportează, că  în sala „Stern” din Tg. Frumos a avut loc o conferință ținută romilor, de către Laurențiu Anghel, delegatul „Uniunei Generale a Romilor” /…/. Conferențiarul privind viața acestui popor sub prisma științifică și istorică, a arătat că pe nedrept se atribuie epitetul de țigan, cuvânt, care a fost pronunțat pentru prima dată de către greci /…/.
Ocupațiunea de căpetenie a lor a fost creșterea cailor din care pricină erau obligați a se muta din loc în loc cu cortul, unde pășunatul era mai prielnic vitelor încât și astăzi această mutare de corturi a rămas înrădăcinată  în sentimentul acelor semeni cari îi consideră veșnic nomazi. În acest scop a căutat prin exemple practice să demonstreze că romii nu sunt țigani și că niciodată nu a existat un asemenea popor, iar din punct de vedere geografic nu se găsește pe nici un continent o țară în care să fi trăit un asemenea popor.
Mai mult încă origina etnică a limbei lor, indosanscrită și ca popor viteaz și inteligent a avut conducători șefi așa numiți „rași” având printre primii pe un anume Asan, care lăsa la moartea sa 2 fii. Vorbește apoi despre fuga romilor din ținuturile lor etnice din pricina egiptenilor, cari căutau să-i cotropească ajungând astfel a se stabili o parte din ei în Europa unde sunt tratați de către greci ca simpli sclavi.
De aici sunt rânduiți în diferite alte țări, încât ajung mai târziu iobagi (sclavi) și în România. Sub domnia lui Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu ministru de resort, desființează acest obiceiu lăsându-i în libertate. Lipsiți de mijloacele necesare în lupta cu viața, trăiesc în promiscuitatea și analfabetismul în care se află și azi /…/
Inspector General /ss/ Indescifrabil  Șeful Poliției de Siguranță /ss/ Indesc.
 
Americanii…
           
**) Notă informativă. /…/. Tot aviaţia aliată, cu ocazia bombardamentului din ziua de 11 Iunie a.c. asupra oraşului Giurgiu a aruncat în Bulgaria – în regiunea Sofiei – pachete ce conţineau biscuiţi şi jucării care făceau explozie la atingere.
 
Delta Dunării
 
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Administraţia Generală a Pescăriilor Statului şi Amelioraţiunii Regiunii Inundabile a Dunării (PARID), Nr.17401 din 18 Ianuarie 1941, Către M.A.I. Copie după adresa Direcţiunei Comerciale a pescăriilor Nr.16759 din 8 Ianuarie 1941 către Ministerul Afacerilor Străine. **)
Situaţia pescăriilor din Deltă şi în general a tuturor pescăriilor dela Dunăre este din cele mai grele. M.St.M. şi Grănicerii, pentru motive de apărare naţională, le impun tot felul de restricţiuni, iar în anumite puncte au oprit pescuitul cu desăvârşire. Direcţiunea noastră a făcut mari sforţări pentru a le veni în ajutor, acordându-le dijme raţionale, care să le răsplătească munca. Totodată o mare parte au fost înzestraţi cu scule pescăreşti, care li s’au dat pe credit. Astfel, numai pescarilor din Deltă li s’au distribuit în ultimul timp cu preţul pe jumătate decât cel de pe piaţă, cantitatea de 3229 pachete bumbac pescăresc, în valoare de 2.124.800 lei şi 6.719 Kg. sfoară de Manila în valoare de 671.900 lei. Nenorocirea a făcut ca tocmai pentru motivul de a se veni în ajutorul pescarilor şi a nu da prilej propagandei sovietice să se răspândească, să înzestrăm în primul rând pescarii din Sudul Basarabiei, cărora li s’au dat materiale de închidere, diferite scule şi bumbac pescăresc, operaţiuni de pe urma cărora, la evacuarea executată, am pierdut suma de lei 411.420. Pentru campania anului următor am întocmit un plan vast de înzestrarea pescarilor cu unelte şi ambarcaţiuni, pentru care s’a aprobat un credit de 118.000.000 lei. Din acest credit am şi comandat în Germania, prin societatea „Marea Noastră”, plăşi, cârlige pentru morun şi altele, în valoare de lei 15.000.000 şi am cerut diferitelor Firme să ne facă oferte pentru procurarea restului de scule şi a materiilor prime necesare efectuării lor. După cum am avut onoarea să vă arătăm mai sus, Direcţiunea Pescăriilor a făcut tot ce i-a stat în putinţă, pentru a veni în ajutorul pescarilor şi pentru a putea organiza şi intensifica pescuitul în ţara noastră. Credem însă, că pentru a putea intensifica acest pescuit, mai ales în regiunile unde este singurul mijloc de existenţă al populaţiei şi pentru a se potoli spiritele, M.St.M. să revizuiască restricţiunile impuse, iar organele militare să aplice măsurile de pază şi siguranţă cu înţelegere şi de acord cu organele Pescăriilor.
MINISTRU /ss/ N. Rareş. Directorul Pescăriilor /ss/ Ştefan Lascăr.
 
**) M.A.I. Cabinetul Ministrului, Nr.124/18 Ianuarie 1941 către Prefectul judeţului Tulcea. La adresa 941/1941 /cere 1. Aprovizionarea populaţiei din Deltă sub formă de ajutoare şi 2. Evacuarea tuturor suspecţilor din acea regiune – n.n./ face cunoscut că s-a intervenit la Ministerul Coordonării pentru a face reaprovizionarea cerută pentru comunele din Deltă. În privinţa evacuării suspecţilor, vă rugăm a arăta câţi „adevăraţi suspecţi” este vorba. Să nu se propună pentru evacuare oameni luaţi la întâmplare. Rămâne ca Dvs. personal să verificaţi fiecare caz în parte şi să pronunţaţi numai pe acei cari sunt cu adevărat suspecţi. De asemenea, adresându-se Ministrului Coordonării, face propuneri pentru ameliorarea imediată a stării de lucruri din Deltă, cu privire reaprovizionarea populaţiei din acea regiune şi roagă să i se comunice hotărârea sa. Tot cu acelaşi număr de adresă, se face cunoscut Ministrului Subsecretar de Stat al Marinei că pentru aprovizionarea populaţiei din regiunea Deltei, Ministrul Coordonării a intervenit la: Institutul Naţional al Cooperaţiei pentru a expedia, prin Prefectura judeţului Tulcea făină, sare, porumb, petrol, ulei etc.; societăţii Distribuţia pentru a trimite cinci vagoane cisterne de petrol. S-a mai intervenit şi la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor pentru a soluţiona problema pescarilor.
 
*) M.A.I.D.Adm.S. Nr.003574 A/20 Februarie 1941 către Ministerul Coordonării şi Statului Major economic, comunică, răspunzând la adresa nr. 7946/1941, că prefectul judeţului Tulcea raportează că nici până în acea zi populaţia din Deltă nu a fost aprovizionată cu alimente de către Institutul Naţional al Cooperaţiei.
Ministerul Coordonării încunoştinţează M.A.I. că Prefectura judeţului Tulcea a solicitat ca populaţia din Deltă să fie aprovizionată cu alimente distribuite în mod gratuit. Consiliul de Miniştri n-a aprobat. Prefectura a fost încunoştinţată despre această neaprobare, făcându-i-se cunoscut că de aprovizionarea judeţului este obligat să se ocupe prefectul respectiv, care colaborează în acest sens cu Federala locală.
 
Lagărele…
 
**) M.A.I. Nr.6491A/22 Martie 1941. Extras din DECIZIUNE. REGULAMENT PENTRU ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA LAGĂRELOR DE INTERNARECap. I. Dispoziţiuni privitoare la înfiinţarea lagărelor şi la internare. Art.1. Lagărele de internare servesc pentru deţinerea persoanelor cărora li se fixează domiciliu obligatoriu, potrivit art. 26 din Decretul-Lege Nr.236/1941, pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele Statului. Lagărele de internare se înfiinţează prin decizia M.A.I. Internarea în lagăre se face prin Jurnalul Consiliului de Miniştri, la propunerea M.A.I. Durata de internare este de 6 luni până la un an. Cap.II. Dispoziţiuni privitoare la funcţionarea lagărelor de internare. Secţiunea I-a. Dispoziţiuni generale. Art.2. Internaţii nu pot veni în contact cu lumea din afara lagărului. Este strict oprit ca persoane din afară să intre în lagăr sau să se apropie de lagăr la o distanţă mai mică de 50 m. De împrejmuirea sa. În interiorul lagărului este interzisă orice fel de activitate menită a cultiva sau a întreţine printre internaţi idei politico-sociale. Lagărele vor fi, pe cât posibil, amenajate ca internaţii creştini să fie separaţi de internaţii de altă religie; internaţii intelectuali de internaţii muncitori; comuniştii vor fi aşezaţi la o aripă separată a lagărului; femeile deasemeni separat. Secţiunea II-a. Conducerea lagărului. Art.3. Din punct de vedere administrativ, lagărele depind de M.A.I., de unde primesc ordine şi unde vor raporta orice chestiune în legătură cu lagărul. Controlul poliţienesc şi disciplinar al lagărului de internare, modul cum se execută ordinele şi consemnele date, se face de organele M.A.I. Secţiunea III-a. Paza. Art.4. Paza lagărelelor se face de personalul M.Ap.N. /…/. Apelul internaţilor din lagăr se va face de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). Comandantul lagărului poate ordona, ori de câte ori crede de cuviinţă, să se facă apelul şi în alte ore din zi sau din noapte./…/. Secţiunea IV-a. Personalul de serviciu. Art.5. Toate serviciile din lagăr se vor executa de către internaţi, fiind interzis a se angaja personal civil. Secţiunea VI-a. Întreţinerea internaţilor. Internaţii nu au dreptul să-şi procure din afară băuturi alcoolice. Secţiunea VII-a. Program. Art.10. Deşteptarea va avea loc la o oră ce se va stabili după anotimp. Internaţii vor avea cel puţin 8 ore de odihnă în timpul nopţii. În general, programul de muncă fizică, nu va depăşi 8 -10 ore zilnice. Miercuri şi Sâmbătă după masă se va face curăţenie generală a lagărului şi internaţilor, iar Duminică, cu excepţia servicului religios, nu va fi nici un serviciu toată ziua. Secţiunea VIII-a. Rugăciuni. Internaţii vor face rugăciuni în săli separate pentru fiecare cult. Secţiunea X-a. Asistenţa medicală. Art.15. În caz de extremă urgenţă, internaţii grav bolnavi vor putea, pe baza avizului medicului lagărului şi al medicului spitalului sau al judeţului să fie internaţi în spitalul respectiv sau acolo unde se va indica, sub acelaşi regim de izolare, ca şi în lagăr. Taxele de spitalizare privesc pe bolnav. Bolnavii internaţi în spital vor fi instalaţi în camere separate, sub pază severă. Secţiunea XI-a. Corespondenţa internaţilor. Art.16. Internatul poate expedia şi primi corespondenţa poştală săptămânală, utilizând cărţi poştale procurate de administraţia lagărului. Corespondenţa, atât cea primită cât şi cea expediată, va fi cenzurată de administraţia lagărului. Secţiunea XII-a. Cărţi, reviste, ziare. Art.17. Internaţii pot primi cărţi şi reviste, însă numai după ce conţinutul lor a fost controlat de Comandantul lagărului şi dacă a fost socotit inofensiv, iar ziare numai din cele aprobate de M.A.I. Secţiunea XIII-a. Colete. Art.18. Internaţii pot primi din afară colete cu articole de lenjerie şi îmbrăcăminte, precum şi alimente, însă numai sub controlul administraţiei lagărului. Secţiunea XIV-a. Vizitarea internaţilor. Art.19. Internaţii nu pot fi vizitaţi decât de rude şi numai cu aprobarea Direcţiunei lagărului. Vizitele au loc numai o dată pe săptămână, în zilele şi orele fixate de Direcţia lagărului şi numai în prezenţa Cccccomandantului lagărului sau a personalului fixat de acesta./…/. Secţiunea XVI-a. Măsuri disciplinare. Art.21. Internaţii cari vor da dovadă de gravă indisciplină, refuz de a se supune regimului fixat pentru buna funcţionare a lagărului, rebelii, instigatorii, etc.vor fi izolaţi în camere complet separate. În afară de aceasta, li se va putea mări numărul orelor de muncă, ridica dreptul de a primi cărţi, reviste şi corespondenţă; în cazurile de recidivă se va putea aplica şi pedeapsa închisorii, însă numai de către Comandantul lagărului; pentru faptele care cad sub prevederile Codului Penal, vinovaţii vor fi deferiţi justiţiei./…/.CAP.III.Liberarea internaţilor. Art.31. M.A..I., Inspectoratul General al Jandarmeriei, Direcţiunea Generală a Poliţiei, precum şi Legiunea de Jandarmi sau poliţia comunei de reşedinţă a internatului. Aceste autorităţi vor lua măsuri ca purtarea internatului eliberat să fie supravegheată şi după eliberare /…/. Ministrul Afacerilor Interne, /ss/ General de Divizie, D.I.Popescu
 
*) M.A.I. Comisariatul general pentru refugiaţii poloni şi internaţii politici, Nr. 03434/18 Iulie 1941. Onor M.A.I., Cabinetul Domnului Ministru, ReferatSumar: Organizarea Lagărului Târgovişte-Teişi. Măsuri de funcţionare. Cereri, propuneri. Deplasându-mă la Târgovişte, din ordinul Domniei Voastre, ieri, Joi 17 Iulie a.c., pentru a cerceta la faţa locului condiţiunile de internare în Lagărul dela Teişi, cum şi pentru a comunica Domnului Prefect de Dâmboviţa dispoziţiunile Ministerului Afacerilor Interne şi a stabili împreună posibilităţile de funcţionare ale acestui Lagăr, am onoare a vă referi cele ce urmează: 1/. La Teişi, în imediata apropiere a oraşului Târgovişte, în grupul de barăci rămase libere, după părăsirea lor de către trupele germane cantonate acolo, a fost instalat un lagăr de internare în care sunt actualmente adăpostiţi 1119 evrei din Ploeşti, 57 evrei din Câmpina, 42 de legionari suspecţi şi 78 comunişti, adică în total un număr de 1296 internaţi, aşa după cum reese din situaţiunea numerică aici alăturată. 2/. Evreii sunt instalaţi în şase barăci, iar legionarii şi comuniştii separat, în câte o baracă. Lagărul are o sală de mâncare mobilată şi o spălătorie cu lavabouri instalate. Internaţii îşi gătesc singuri, iar Comandantul Lagărului deleagă zilnic pe trei internaţi, care se însărcinează să procure alimentele. 3/. Lagărul are comandant pentru moment pe un domn Locotenent, care roagă, fie să i se dea ajutoare, fie să se desemneze un ofiţer superior drept Comandant al Lagărului. 4/. După vizitarea în amănunt a Lagărului, am înjghebat la faţa locului o conferinţă împreună cu dl. Prefect, cu dl. Comandant al Garnizoanei şi cu dl. Comandant al Lagărului, cu cari am discutat asupra posibilităţilor de funcţionare a Lagărului. 5/. Se pleacă dela ideia că Ministerul Afacerilor Interne să nu cheltuiască absolut nimic cu întreţinerea acestui Lagăr. Toţi internaţii se vor întreţine din câştigul lucrului lor. Până la organizarea deplină a muncii internaţilor în bune condiţiuni, se vor folosi ajutoarele băneşti ale comunităţii evreeşti, care se interesează de soarta internaţilor evrei. 6/. Întocmai ca şi Lagărul Tg.Jiu, s’a dispus să se aloce pentru hrana fiecărui internat 25 lei pe zi, iar pentru întreţinerea lui 10 lei pe zi. Cum lucrul fiecărui internat poate aduce 70-80 lei pe zi, am propus ca din diferenţa de preţ, care urmează să se lase internatului în folosinţa lui proprie, să se defalce cinci sau zece lei zilnic la fiecare, pentru a se alcătui un mic fond, din care să se facă toată cheltuiala de întreţinere a internaţilor în zilele nelucrătoare: sărbători, zile ploioase, cazuri individuale de boală, lipsă de lucru. 7/. Pentru bună rânduială în contabilizarea şi mănuirea sumelor astfel realizate, prin reţinerile efectuate din încasări, am propus ca dl. Prefect să desemneze un funcţionar al Prefecturii, însărcinat cu ţinerea la zi a scriptelor necesare. 8/. Deasemeni pentru paza sumelor de bani, pe care internaţii le pot avea asupra lor şi pe care sunt îndatoraţi să le declare şi să le verse, am propus ca Prefectura să pună la îndemâna Lagărului o casă de bani, pe care o poate face disponibilă. 9/. Potrivit dispoziţiunilor cari s’au luat urmează ca evreii internaţi să fie trimişi la lucru în judeţ, iar legionarii şi comuniştii internaţi să fie întrebuinţaţi pentru lucru în oraş sau împrejurimi. Pentru felul muncii de atribuit fiecăruia se va ţine, pe cât posibil, seama de aptitudinile internatului. 10/. Evreii internaţi trimişi la lucru în interiorul judeţului, vor fi supravegheaţi de către Legiunea de Jandarmi, comuniştii şi legionarii internaţi, numai ei singuri vor fi reţinuţi în lagăr şi vor lucra în oraş sub pază, iar supravegherea lor se va face de către oamenii de trupă ai garnizoanei locale. 11/. Cum actualmente oamenii din garnizoană sunt detaşaţi pentru paza Lagărului numai în mod cu totul provizoriu, întrucât ei au alte însărcinări şi pot fi rechemaţi în orice moment de îndatoririle serviciului cărora ei sunt afectaţi, dl. Prefect cere ca Ministrul Afacerilor Interne să intervină pentru concentrarea unui număr de 120 oameni de trupă şi doi subofiţeri, cari să fie special atribuiţi Lagărului pentru paza internaţilor atât în interiorul Lagărului, cât şi cu supravegherea internaţilor în afară, în timpul lucrului lor. 12/. Întrucât dl. Prefect se arăta îngrijorat în ce priveşte posibilităţile de plasare pentru lucru a celor 120 internaţi comunişti şi legionari, am propus ca ei să fie întrebuinţaţi cu plată de către Primăria Târgovişte pentru lucrările edilitare de orice fel sau munci de folos obştesc, acolo unde s’ar simţi lipsa braţelor de muncă. 13/. Pentru deplina lămurire a d-lui Prefect i-am înmânat odată cu ordinul scris al Domnului Secretar General, Colonel N. Pătruţoiu, privind măsurile de organizare şi funcţionare a Lagărului Târgovişte şi un extras al regulamentului întocmit pentru funcţionarea Lagărului Tg. Jiu, drept orientare. COMISAR GENERAL /ss/ Hagi Stoica.
            Comenduirea Pieţii Târgovişte. CONSEMN. Se pune în vedere internaţilor din Lagărul Teişi: Este interzis să aibă bani asupra lor. Toţi vor preda banii ce au, Comitetului de Conducere format din trei internaţi. Banii găsiţi asupra altor persoane vor fi confiscaţi şi depuşi la Stat. Să depună lanternele şi armele ce eventual au, la Comandantul Gărzii. Hrana se va da la ordinar, în comun, gătindu-se în cazanele existente în lagăr. Masa se va lua obligatoriu în sala de mese. Raţiile de alimente vor fi aceleaşi ca ale soldaţilor Români. Dispariţia sau încercarea de dispariţie din lagăr atrage represalii. Comitetul rămâne răspunzător în faţa Legilor de evadarea oricărui internat. Curăţenia cade în sarcina Şefilor de barăci ce se numesc de Comitet. Se interzice contactul cu persoane particulare, fără autorizaţie. Vizitarea internaţilor este admisă Joia şi Duminica între orele 14 şi 18. Cererile şi reclamaţiunile se vor adresa prin Comandantul Gărzii şi vor fi rezolvate de Garnizoană. Aprovizionarea din Oraş cu alimente se face de Comitet sub supraveghere. Transportul alimentelor se va face cu mijloace din oraş privind pe internaţi. Orice încercare de mituzire va atrage încarcerarea şi trimiterea în judecata Crţii Marţiale. Procurarea alimentelor decât hrana fixată este interzisă. D.O.COMANDANTUL PIEŢII TÂRGOVIŞTE, Maior /ss/ V. Constantinescu
 
*) Prefectura judeţului Dâmboviţa raportează situaţia referitoare la lagărul de internaţi Târgovişte  Pentru dormitoare sunt 30 barăci; fiecare are la capăt un lavabou cu apă potabilă şi o cameră cancelarie. În fiecare baracă încap 180 oameni. Nu sunt duşuri calde instalate, însă este o bae separată cu duşuri calde. Sunt 6 bucătării şi 6 săli de mese în aceeaşi baracă; 80 mese lungi pentru 10 oameni fiecare şi 160 scaune lungi pentru 50 oameni fiecare; în total se pot folosi pentru 800 oameni deodată. În fiecare baracă sunt cîte 4 sobe godin Nr.5 şi 2 sobe Nr.2 în spălător şi cancelarie. Mai sunt construite 7 remize pentru diferite depozite. În fiecare baracă este instalat un lavabo cu 10 robinete, 2 jghiaburi pentru spălat cu apă potabilă adusă din conducta oraşului Tîrgovişte. În fiecare baracă este instalaţie electrică, cîte 1 bec în fiecare cap de baracă, plus traseul pe laturile taberei, aşa că iluminatul este şi în afara barăcilor. Curentul este adus de la Uzina electrică Tîrgovişte. Toate barăcile de dormit au paturi comune, suprapuse pe ambele lungimi ale barăcii, construite din scîndură de brad /…/. În compoziţia lagărului sunt construite şi şase closete de scîndură de brad, precum şi o baracă de comandă şi un corp de gardă.                             
 
*) Evenimentele din România. Buletin săptămânal 15, (2 Iulie – 28 Iulie 1945. Români în mişcarea de rezistenţă franceză. D.A.G.Grama s’a stabilit la Paris în 1937. D. Groza a condus săptămânalul „Reporter”, iar la Paris D-sa a publicat un „Buletin Franco-Român” până la Armistiţiul din 1940. După aceea a stat în rezervă, până în Septembrie 1944, când, înregimentat în „Maquis” a condus cu gradul de maior o unitate care-i poartă numele „Batallion Grama”. Gradul său din Maquis a fost omologat de ministerul de război francez. Românii stabiliţi în Franţa au participat în mod activ la mişcarea de rezistenţă a poporului francez, în afară de câteva elemente care au lucrat pentru nemţi şi care acum sunt daţi dispăruţi /…/ s’au ascuns pentru a scăpa de represaliile „maquisards-ilor” francezi şi români. Mişcarea de rezistenţă a românilor din Franţa a început a se manifesta în 1941 şi a durat până la eliberarea Franţei şi chiar armatei franceze a generalului De Tessigny, ajungând până în Germania. Numeroşi români au fost arestaţi de nemţi, torturaţi, deportaţi, ucişi prin ghilotină sau împuşcări. Patrioţii români au aderat dela început la „Centre National de la Resistance” şi au scos, începând din 1 Octombrie 1934 un ziar al lor: „La Roumanie Libre”, care din Septembrie 1944 apare în condiţiuni normale ca săptămânal. Şi în aviaţia americană. Marea revistă americană LIFE, din 20 Martie 1945, publică în cadrul unei recenzii despre o carte cu adevărat excepţională, intitulată „CARRIER WAR” (Războiul pe port-avion) o fotografie în care-l vedem pe dinamicul amiral MITSCHER, comandantul grupului de flotă 58, felicitând pe locotenentul aviator ALEXANDER VRACIU, de origine român. În fotografie, conaţionalul nostru se află lângă avionul său de vânătoare, pe care sunt pictate 19 drapele nipone, ceiace echivalează cu 19 victorii aeriene.Suferinţele prizonierilor români în lagărele germane. /…/ Un ofiţer român, fost prozonier povesteşte. Trataţi ca animalele au fost duşi pe jos 14 zile, în care timp li se da 200 grame pâine pe zi. Au fost închişi în vestitul lagărde la Luckenwalde de lângă Berlin în care se găseau 30.000 prizonieri de toate naţionalităţile. De aici, tot pe jos, au fost duşi la lagărul nr. 8 din Wustrau, unde se aflau 504 ofiţeri români. Mâncarea era mizerabilă, tratamentul inuman, ofiţerii noştri erau înhămaţi la căruţe şi făceau câte 10 km. pe jos, ca să aducă lemne din pădure. Oamenii slăbiseră într’atât încât nu mai aveau putere să muncească. „Am fost vizitaţi adeseori – ne spune ofiţerul – de către emisarii acelui guvern fantomă a lui Horia Sima. Aceştia făceu promisiuni mari celor ce urmau să se înroleze în armata lor însă – excepţiile au fost extrem de rare – au rezistat, au refuzat să intre în rândul trădătorilor. Pentru aceasta, au avut de suferit, fiindcă nemţii au început represiunile care au fost dintre cele mai grozave.             
 
Situaţia minoritarilor în România
 
            *) Sept.1947. /…/. Situaţia minoritarilor. Din punct de vedere al proporţiei, minoritarii înglobaţi în populaţia României dau un procent de 27,8 %, care se repartizează pe naţionalităţi (A se vedea graficul Anexa Nr.1). Din punct de vedere al aşezării pe teritoriul ţării (În harta Anexa Nr.2) /…/. În general, minoritarii ocupă zonele de frontieră adiacente ţărilor cu populaţie majoritară corespunzătoare minorităţii respective la noi; În centrul ţării şi călare pe teatre de operaţiuni constatăm: Teatrul de operaţinui de West (Anexa Nr.3). Ungurii: aşezaţi dealungul frontierei între Mureş şi Tisa, cu o densitate mai accentuată tocmai în poarta Someşului, care formează una din principalele căi de invazie ale inamicului dela West. În spatele frontului şi cu o majoritate ce atinge 80%, Ungurii sunt aşezaţi în zona centrală Tg.Mureş-Ciucea-Odorheiu-Trei Scauna, călare pe căile de comunicaţie şi în vecinătatea imediată a zonei în care se va concentra toată conducerea ţării şi industria de război, în cazul unui conflict. Germanii formează 35 % din populaţia de frontieră a Banatului; au vecini pe Germanii din Banatul Sârbesc şi din Ungaria, care formează şi puntea de legătură cu Germania de azi. O altă parte de Germani (Târnavele, Braşovul şi Sibiul) sunt vecini cu Ungurii în zona centrală arptată mai sus şi care astfel are un colorit minoritar accentuat. Sârbiiprezintă în Banat şi la frontiera cu Jugoslavia, un procent de circa 6 % din totalul populaţiei. Evreiisunt aşezaţi peste tot, mai compact în Maramureş (21 % din populaţie), pe frontieră deci. Teatrul de operaţiuni de Est (Harta Anexă Nr.4). Are un procent de 46 % minoritari: Ucraineni (Ruteni), Ruşi, Evrei, Găgăuţi, Bulgari şi Germani. Părţile de Nord şi Sud sunt cele mai năpădite de aceşti minoritari: O massă compactă de Ucraineni şi Germani la Nord, O massă compactă de Găgăuţi, Bulgari şi Germani la Sud. Ideologic, două masse de acelaşi colorit politic,opus românismului.Ucrainenii formează o massă în Nordul Bucovinei şi Basarabiei în perfectă vecinătate cu Ucrainenii din URSS şi Polonia, cu care formează un tot ideologic. Germanii, aşezaţi în Sudul Bucovinei şi alături de Ucraineni, completează cu ei caracterulminoritar al zonei de joncţiune dintre România şi Polonia şi dând Bucovinei un procent de 55 % minoritari. Ruşii, amestecaţi în general cu Ucrainenii şi Bulgarii, prezintă o massă mai compactă pe malul nordic al Dunării, la gurile ei. Bulgarii cu densitate mai mare în Sudul Basarabiei, alături de cei din Dobrogea, prin care ţin legătura ideologică cu Bulgaria. Evreii aşezaţi mai ales în centru, unde, cu ruşii împreună, întunecă coloritul românesc tocmai al zonei ce formează pivotul apărării Basarabiei. Teatrul de operaţiuni de Sud(Harta Anexa Nr.5). Minoritarii prezintă, în general, un procent de 56 %: în zona de frontieră (Durostor şi Caliacra) trece de 75 % (Bulgari şi Turci). Bulgarii sunt prezenţi, într’o măsură mare, pe întreg teritoriul Dobrogei, deci atât în zona operaţiunilor, cât şi în spatele ei. a). Din punct de vedere al regimului sub care minoritarii trăesc la noi în ţară, este cazul a sublinia că, Statutul Minorităţilor creiază acestei părţi din populaţia României o situaţie cu totul superioară minorităţilor din statele vecine nouă. Mai mult, Ungurii dela noi, din punct de vedere economic, o situaţie superioară chiar ţăranilor unguri din Ungaria. Cu toate acestea, din punct de vedere al tendinţelor minorităţilor noastre, nu s’a putut vorbi niciodată – nu despre o identitate – dar despre un oarecare paralelism, măcar, faţă de aspiraţiile generale ale Neamului Românesc, care au fost continuu acelea ale respectului faţă de bunul altuia şi ale păcii şi bunei înţelegeri între popoare. Evenimentele din Martie-Aprilie au venit să confirme adată mai mult, cele de mai sus. În cadrul Armatei, 26 % din totalul efectivelor îl formează minoritarii /…/. Concluziuni – privitor la militarii din cadrul Armatei -. a). Părerile comandamentelor /…/. În cazul unui conflict cu Ungaria, soldaţii unguri din unităţile noastre, nu numai că vor refuza să lupte contra conaţionalilor lor, dar că vor căuta să dezerteze şi dacă nu vor reuşi să fugă, vor săvârşi acte de sabotaj, sau terorism, contra Armatei noastre. Credinţa noastră bazată pe constatarea că toţi intelectualii maghiari sunt cei mai înverşunaţi iridentişti, ne face să concludem că, nu se poate conta pe sinceritatea ofiţerilor de rezervă unguri, într’un eventual război cu Ungaria. Avem impresiunea că într’un eventual conflict cu vecinii dela Sud, toţi ostaşii minoritari bulgari ar dezerta cu armament, cu totul, la inamic. În caz de război nu se poate conta pe bulgari.
F.D.G.P = Fondul Direcţiei Generale a Poliţiei
F.C.R. = Fondul Casa Regală
F.M.I. = Fondul Ministerul de Interne
F.P.C.M. = Fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri
S.S.I. = Serviciul Special de Informaţii


*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
*) F.D.G.P. – DOSAR 34/1922
**) F.C.R.. – DOSAR 33/1944
***) F.M.I. – DOSAR 163/1940
*) F.M.I. – DOSAR 121/1940
**) F.M.I. –  DOSAR 418/1941
*) F.M.I. – DOSAR 418/1941
**) F.M.I. – DOSAR 325/1941
*) F.M.I. – DOSAR 325/1941
*) F.M.I. – DOSAR 325/1941
*) F.C.R. DIVERSE – DOSAR 21/1945
*) F.P,C,M.-S.S.I. DOSAR 4/1937 vol.2
Acest articol a fost publicat în DOCUMENTE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s