SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ISRAELULUI DIN 3 AUGUST 2010

Scrisoare Deschisă domnului Shimon Peres, preşedintele Israelului Ne adresăm Excelenţei Voastre, în numele celor pe care îi reprezentăm, precum şi al celor aproape două milioane de martiri ai Neamului, ucişi, fără judecată, în trecutul încă proaspăt al memoriei naţionale. Excelenţă, După cum bine cunoaşteţi, comunitatea mozaică din România trăieşte şi munceşte în bună pace, chiar dacă istoria acestor meleaguri a fost zbuciumată, plină de controverse şi, de multe ori, sîngeroasă.Prezenţa Excelenţei Voastre în ţara noastră reprezintă un prilej, pentru noi, de a încerca să clarificăm împreună, sincer şi deschis, „activitatea” unor evrei-comunişti, în epoca postbelică, din România (al II-lea război mondial). * 28 iunie 1940 – A însemnat invadarea României de către trupele sovietice, avînd ca rezultat anexarea Basarabiei, Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, precum şi preluarea puterii locale de către evreii-comunişti. Este o lovitură grea – pe care românii au simţit-o în suflet – şi, totodată, începutul ofensivei comuniste împotriva Ţării şi a Neamului Românesc. * 23 august 1944 – România era „eliberată” de Armata Roşie şi „ocupată” de cea mai odioasă diktatură comunistă! Trebuie să precizăm că, la instalarea, prin forţă, a comunismului, coreligionarii d-voastră au avut un rol preponderent şi condamnabil, din punct de vedere istoric. Componenţa de peste 90% a evreilor-comunişti printre fondatorii Partidului Comunist Român (în fapt, komisari sovietici de etnie mozaică), veniţi în România pe tancurile ruseşti, a însemnat scufundarea ţării în întunericul celor 45 de ani de teroare roşie comunistă. După fatidicul an 1944, spirala istorică a suferinţei româneşti a crescut inexorabil, atrăgînd în ea zeci de milioane de români deportaţi, ucişi, închişi în temniţele comuniste, privaţi de cele mai elementare drepturi, în lagăre comuniste. Întregul popor român a fost martirizat, deviat de la cursul său istoric firesc, amputat, prin distrugerea unei întregi generaţii de intelectuali şi înlocuirea acestora cu pseudo-valori de sorginte comunistă, a căror influenţă este prezentă şi continuă şi astăzi. Excelenţă, Nu putem să uităm că marea majoritate a torţionarilor” şi „educatorilor” din iadul închisorilor comuniste, care au schingiuit şi torturat sute de mii de români (opozanţi ai regimului comunist), au fost de etnie mozaică. Cu titlu de exemplu, amintim că numai torţionarul evreu Bondarenco Pantelimon (Pantiuşa), general şi fost şef al D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct şi locţiitor al ministrului de Interne (1949-1956), se face responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din închisori şi lagăre.Pentru o reintrare în normalitate, amintiţi-vă de Sanctitatea Sa, Papa Benedict al XVI-lea, care şi-a cerut, pe bună dreptate, scuze pentru responsabilitatea creştină în legătură cu antisemitismul şi a cerut evreilor şi creştinilor: să se unească pentru a întări relaţiile şi să continue să meargă împreună pe drumul reconcilierii şi fraternităţii. Nu aşteptăm scuze, pentru că noi ştim că doar Dumnezeu, în mila Sa nemărginită, are puterea de a ierta cu adevărat, şi doar Lui ar fi înţelept să-I cereţi iertare! Ce puteti face d-voastră, în numele comunităţii evreieşti din România şi din întreaga lume, este să adoptaţi o poziţie corectă faţă de crimele săvîrşite de coreligionarii d-voastră şi să condamnaţi public holocaustul komunist. Mai nou, recenta obrăznicie a reprezentanţilor Muzeului Holocaustului din SUA, care pretind Băncii Naţionale a României să retragă o emisie numismatică dedicată unor patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, o apreciem ca un atac la adresa Creştinismului Ortodox, ceea ce ne aduce în situaţia de a ne face să ne îndoim de bunele intenţii ale coreligionarilor d-voastră americani. Vă reamintim, de asemenea, că recentele d-voastră declaraţii, potrivit cărora „aţi cumpărat” România, alături de alte ţări, iar Israelul are o poziţie bună, neavînd probleme, sînt jignitoare şi alarmante din perspectiva reconcilierii, pe care o dorim cu toţii. Excelenţă, În spiritul acestui ADEVĂR, avînd în vedere apropiata vizită oficială a Excelenţei Voastre în ţara noastră, am aprecia, ca pe un gest de solidaritate cu victimele comunismului din România, dacă aţi condamna public comunismul, ca doctrină politică şi socială, care a dus la moartea şi distrugerea materială şi morală a milioane de români. De altfel, bilanţul funebru al victimelor acestei nefaste ideologii ridică numărul global al acestora la peste 100 de milioane în întreaga lume, fiind cea mai distructivă ideologie din Istoria Umanităţii. O astfel de luare de poziţie nu ar constitui, de altfel, decît un binemeritat gest de respect faţă de Poporul Român, avînd în vedere faptul că toţi şefii de stat din România post-decembristă au onorat memoria victimelor nazismului, vizitînd Muzeul Holocaustului, ori cu ocazia prezenţelor oficiale în Israel, şi regretînd, în numele umanităţii care ne caracterizează ca popor, pierderile suferite de coreligionarii Domniei Voastre. În acelaşi spirit al regretului faţă de pierderile suferite de poporul român, ar fi meritoriu dacă aţi binevoi ca, pe parcursul vizitei d-voastră în România, să onoraţi memoria victimelor comunismului, vizitînd Memorialul Sighet, sau unul dintre abatoarele umane comuniste (Jilava, Aiud sau Gherla). Pentru o mai bună informare, vă prezentăm, în continuare, o enumerare succintă a listei celor mai proeminenţi evrei-comunişti, răspunzători de holocaustul komunist din România, ţară pentru care au luptat şi au murit bunicii, părinţii şi fraţii noştri:   * Ana Pauker ( Hannah Rabinshon) – poreclită „Stalin cu fustă”; secretar general al CC al Partidului Comunist Român (1944-1948). * Ella Diamantestein – secretara Annei Pauker.  * Ilca Melinescu (Ilka Wasserman) – şefă a MAE; directoarea Editurii Cartea Rusă. * Carol Lustig – director MAE (1948-1952). * Ana Toma (Ana Grossman) – soţia lui Pantelimon Bondarenco, şeful Securităţii; ministru la MAE (1950-1952). * Avram I. Bunaciu (Abraham Gutman) – ministru al Justiţiei (1948-1952); ambasador la ONU (1956-1957); ministru de Externe (1958-1961). * Leonte Răutu (Lev Oigenstein) – membru CC al PCR (1948-1972) şi multe alte funcţii înalte. * Ghizela Vass – membru CC al PCR (1948-1984); membru în conducerea Comitetului Democratic Evreiesc, în 1950. * Leopold Filderman – preşeşedinte al Comisiei Superioare de Epuraţie, de pe lîngă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti. * Heinrich Kreidl – secretar geneneral în Ministerul Lucrărilor.  * Jean Coller – şef la Direcţia de Cadre (1945-1950). * Walter Roman (Erno Neulander) – evreu din Oradea ; şef al Direcţiei Politice a Armatei; tatăl lui Petre Roman (prim-ministru al României în perioada 1989-1991). * Silviu Brucan (Saul Bruckner) – conducătorul campaniei de bolşevizare a României; ambasador la Washington (1956-1962). * Leonte Tismăneanu (Leon Tismineţki) – redactor-şef la Editura PCR; profesor la Facultatea de Marxism-Leninism; tatăl lui Volodea Tismăneanu, actualul preşedinte al IICCMER. * Alexandru Nicholschi (Boris Grünberg) – evreu basarabean, şef NKVD pentru România; şef la DGSP/MAI (1948-1961). * George Silviu (Gersch Golinger) – secretar general al MAI (1946-1953). * Teohari Georgescu (Burah Tescovici) – agent NKVD; ministru de Interne (1944-1952). * Moises Haupt – general, comandant militar al Bucureştilor (1944-1950). * Ştrul Mauriciu – colonel, director al Securităţii Galaţi şi Prahova. Foştii deţinuţi politici îi atribuie acte de o deosebită cruzime. În zona Vrancei, cu prilejul revoltelor ţărăneşti din 1950-1951, Securitatea îi lega, pe cei capturaţi, cu sîrmă ghimpată, scuipîndu-i şi umilindu-i înainte de a-i împuşca. * Bondarenco Pantelimon (Pantiuşa) – general. A fost şeful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct şi locţiitor al ministrului de Interne (1949-1956). Responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din închisori şi lagăre. L-a arestat pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Ştefan Foriş, în subsolul unei clădiri de pe Aleea Alexandru, în 1946. Ajutat de şoferul lui, Dumitru Neciu, Pantiuşa l-a ucis cu o rangă de fier, apoi l-a aruncat într-o groapă săpată, în prealabil, în aceeaşi curte, acoperindu-l cu moloz. * Fuchs (Fux) Iani – maior, Fălticeni – arestase copii de 12 ani, fiindcă se jucaseră de-a partizanii la marginea unei păduri, cu arme de jucărie. Conform documentelor interne ale Securităţii, pe aceşti copii i-a torturat într-un mod barbar. Tot la Fălticeni, superiorii lui, veniţi în control, au relatat despre starea îngrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Reţinută într-o celulă al cărei pat nu avea scînduri, cu răni grave la şoduri, stătea direct pe ciment, unde îşi făcea şi nevoile. De jur-împrejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era insuportabil. Femeia înnebunise deja, urlînd de disperare cînd i s-a deschis uşa . Irina Itu, curiera personală a lui Iuliu Maniu, şi-l aminteşte şi ea pe „fiorosul maior Fux”, care i-a smuls unghiile cu cleştele. * Feller Moritz – locotenent, Botoşani. Torţionar sadic, l-a torturat pe tatăl lui Ilie Alexoaie, folosind curentul electric, de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a bătut cu funia udă şi l-a scuipat. Conform mărturiei lui Emanuel Babii, Toderiţă Fediuc a decedat în urma bătăilor aplicate de Feller. Lista este lungă şi cuprinde încă 211 nume de evrei-comunişti din posturile-cheie ale Partidului Comunist Român. O rugăm pe Excelenţa Voastră să primească expresia înaltei noastre consideraţii. Semnează:Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, prin preşedinte Viorel ENE Asociaţia Baricada Inter 1989, prin preşedinte ec. Ion IOFCIU Mişcarea pentru Libertate, prin preşedinte av. Mihai RAPCEA Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor, prin vicepreşedinte Mircea Surdu Bucureşti, 3 august 2010