Privim, dar nu vedem
Planeta fierbe. Se schimbă etaje, se lustruiesc coperţi de noi proiecte, se verifică rezistenţa la presiune a organismelor omeneşti ca subiecte docile ale experimentului planetar în plină desfăşurare. Numai că, acest experiment a început demult şi majoritatea covârşitoare a oamenilor habar n-au avut şi astăzi sunt stupefiaţi şi îngroziţi de dezvăluirile unui Snowden, de pildă. E vorba de un comportament banal: privim, dar nu vedem. E ca şi gaura din macaroane sau zahărul din ceai: nu le vedem dar sunt acolo. Le-am observa absenţa doar în lipsa lor, nu este aşa? Cel de-Al Doilea Război Mondial a generat patologia controlului în istoria trăită astăzi. Iată cum: „În spatele uşilor închise” a fost titlul unui film american în anii ’70, cu muzica unui compozitor român, despre conspiraţii reale, nu doar teorii sterile. Faptul că totul e cules din realitate, o dovedeşte şi anuala aniversare de la 5 martie. În 2014 se vor împlini 68 de ani de la semnarea Pactului U.K.U.S.A., cel mai bine păzit tratat de la Al Doilea Război Mondial până astăzi. Consecinţele acelui eveniment de o discreţie totală se resimt până în zilele noastre şi vor avea efecte peste decenii, până în secolul al XXII-lea. Documentul semnat la 5 martie 1946, este unul dintre documentele cu cele mai ample şi mai complexe efecte în istoria contemporană, de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial până astăzi – Pactul U.K.U.S.A. La niciuna din aniversări nu s-au dat recepţii somptuoase, unde şampania să curgă gârla, nici nu s-au organizat parade cu care alegorice, ca la festivalul de la Rio. Evenimentul cel mai important în consecinţe după conflagraţia mondială va trece neobservat, în fiecare an. Şi totuşi, ce anume s-a întâmplat la 5 martie 1946 şi care au fost acţiunile-consecinte, în cascadă, ale acelui act?Discreţie maximă, interceptări totale
Pactul U.K.U.S.A. a fost semnat în prima fază de către colonelul britanic Patrick Marr-Johnson şi de generalul locotenent Hoyt Vandenberg, devenit, începând cu ianuarie 1946, director al Biroului de Intelligence din Ministerul de Război al S.U.A.. Imediat, Tratatul, supranumit şi „BRUSA-SIGINT Agreement”, a fost semnat de către trei din cele mai importante membre ale Commonweath-ului: Canada, Australia şi Noua Zeelanda. Ulterior s-au alăturat Japonia şi Pactul Nord-Atlantic. Una din consecinţele punerii în comun a informaţiei generale ale serviciilor secrete din cele cinci state semnatare a fost înfiinţarea în perioada imediat următoare a unui „Big Brother”-colos. Componente: Signal Intelligence (Sigint), Electronics Intelligence (Elint), RadarIntelligence (Radint) şi Human Intelligence (Humint). Au urmat apoi, în cascadă:
– înfiinţarea National Security Agency (N.S.A.) a S.U.A., cu un buget de la 10 miliarde de dolari anual şi, cel putin,130.000 de oameni în întreaga lume, cu mult peste dimensiunea C.I.A.. A fost lansat de Administraţia Truman la 4 noiembrie 1954, anul în care ia fiinţă şi „Grupul Bilderberg”, de consultanţă politică informală a liderilor influenti;
– demararea programului Search for Extraterrestrial Intelligence (SETI), şi contruirea celei mai mari baze în acest scop, la Pine Gap, Australia;
– demararea Iniţiativei de Apărare Strategică, „Star Wars” – 23 martie 1983, sub preşedinţia Reagan, ţintele principale fiind, ca şi până atunci, Uniunea Sovietică, statele satelit, dar şi China;
– programul „Eschelon” de ascultare telefonică globală şi de citire prin interceptare globală a masei informative Internet, cu centrul în Marea Britanie, lânga Londra. Colecţia de analize din domeniu a servit, declarativ, la demarajul „luptei globale împotriva terorismului”. În anul 2001, la Consiliul Europei este prezentat Raportul 2001/2098/INI, intitulat „Report on existence of a global system for the interception of private and commercial communication (Eschelon intrception system)”, care are ca motto un citat din Juvenal,„Sed quis custodiet ipsos custodes” (şi pe controlor îl controlează cineva).[1] Şi multe altele… Atunci, de ce ne mai mirăm şi ne revoltăm că un „junior” N.S.A.-ist ca Snowden „dezvăluie” brusc un program ca „PRISM”, care e doar o perfecţionare a ceva foarte robust şi activ de multă vreme? Nici evenimentul de la Yalta din februarie 1945 şi nici cel de la Malta, din decembrie 1989, nu au fost generatoare de atât de profunde transformări, ci, practic, Malta a confirmat efectele logice ale „Pactului U.K.U.S.A.”.[2]
Noua Ordine Mondială s-a insinuat temeinic în Lumea noastră fără ca majoritatea covârşitoare a documentelor ce au făcut-o posibilă să fie, până azi, date
publicităţii. Cu atât mai puţin, în viitor.
Grafica – Ion Măldărescu
CAROL HÂRŞAN
––––––––––––––
[1] Saturnalii, 6.347.
SURSA: http://www.art-emis.ro
