LA MULȚI ANI, FRAȚI ROMÂNI!
TRIUMFĂ, ȚARĂ!
Românnul ce-i român mai crede-n acest vis,
De-aceea lacrimii dau frâu: „Triumfă, Tară!”
Timpul grăbit l-a hărțuit, dar neînvins,
Ni l-a făcut a vieții de român povară.
Povară ce-a pătruns până în miez de os
Şi extermină sufletul, cu flăcări arde,
Țintindu-ne pe cruce în chinul neputinței, ca Hristos,
Sortit a fi uitat numai în ceas de moarte.
Urmașii nu vor crede că nu am fost din piatră
Căci munți spre munți, prin timp, încearcă a urni,
Noi, sutele de ani, români, fără dreptate-n vatră
Şi dezmembrați, înstrăinați, cândva, vom izbândi…?
A mai rămas un pas, răscruce ni-i de soartă,
Hotarul strămoşesc pe veci a-l întregi,
Căci stăm îngenucheați la a Europei poartă
Şi nu ştim cui cerşim sfânt drept de-a ne uni…
Neliniştea a răscolit şi strămoşesc mormântul,
Spre ceruri ne crucim, că nici n-am fi greşit,
Un drept la adevărul, ce-a-nconjurat pământul,
Doar noi, românii, îl amânăm spre infinit!
Ştiu, cât de indignat, ar spune Mareşalul:
„Să treceți Prutul, frați să eliberați!”
Dar noi, cu obiceiul de-a fierbe-n piept amarul,
Ne tânguim… şi acceptăm, să fim manipulați.
De mică m-a străpuns greu visul întregirii,
Încărunțită mai aspir, aspir izbândă-n viitor,
De-a Domnul o minune: triumful reunirii
Să-l prindă-n viață măcar pe-al meu fecior…
În Tară azi mult cântec sparge zarea,
Marea Unire – aniversată de-ai mei frați,
În Basarabia e groaznică-nchisoarea,
La chin înstrăinarea ne ține condamnați.
Hai să pornim, române, cu glorios drapel,
Dreptatea să triumfe! Să NU degenerăm!
Şi Prutul apa-şi scade în semnul de apel…
Al doilea Mareşal nu vine! Zadarnic aşteptăm!!!
1 decembrie 2015 Maria Botnaru
SURSA:https://tighinaromaneasca.wordpress.com/2015/11/30/versuri-noi-triumfa-romania/
