Regimul Dodon impune Memoricidul

La sfârșitul anului 2019, am depus pe numele directorului-adjunct al Agenției Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare (A.N.C.D.), dna Viorica Boaghe, proiectul de cercetare știinţifică cu titlul „Crimele comunismului în memoria transgenerațională. Proiect interdisciplinar de cercetare şi valorificare a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în R.S.S. Moldovenească”. Proiectul a fost expertizat de trei specialiști, dar nu a acumulat numărul necesar de puncte pentru a fi susținut financiar de statul Republica Moldova. Personal consider că a fost o decizie politică. Aceasta pentru că a fost uimitor decalajul între punctele puse de doi experți „din afară” şi cel de-al treilea „din interior”, iar A.N.C.D. nu a binevoit cel puțin să examineze cauza acestei diferențe de puncte acordate proiectului.

Totuși, în această istorie cel mai dezagreabil a fost episodul cu contestările. Am mers la sediul A.N.C.D., doamnele de acolo m-au îndemnat să reușesc să depun documentul până a doua zi, ora 17.00. Am muncit o zi, am depus contestarea ca să aflu mai apoi că există un anume punct într-o anume decizie prin care A.N.C.D. s-a scutit de obligațiunea de a studia contestările. De ce nu ați spus despre asta mai devreme, înainte de a redacta contestarea? Nu vă pare că este culmea cinismului, o subtilă bătaie de joc, doamna Boaghe?

De fapt, ce se întâmplă în Republica Moldova? Timp de decenii de dominație totalitar-comunistă autoritățile au impus un singur mod de gândire despre trecut, o singură memorie – cea a ocupantului sovietic, interzicând victimelor regimului comunist cel puțin să discute despre supravieţuirea lor în lagărele Gulagului sau în speţposelenii. În cadrul Programului de Stat (2014-2018) privind recuperarea şi valorificarea memoriei victimelor regimului comunist de ocupaţie am depus eforturi pentru a recupera marea parte a acestor memorii la prima persoană; următorul pas era să urmărim impactul acestei traume asupra generațiilor care au urmat, am promovat ceea ce reputatul istoric francez Paul Ricoeur numea „Memorie justă”. Era firesc ca această activitate să continue, să fie susţinută de guvernanții de astăzi. Asta pentru că supraviețuitorii Gulagului sunt şi ei oameni, deci – sunt şi ei muritori. Mare păcat că persoanele care decid în Republica Moldova cui să dea şi cui să nu dea bani pentru cercetare nu au înţeles încă acest lucru. Pierderile irecuperabile sunt pe conştiinţa lor.

Acum Dodon. Lucru ştiut: el este cel care execută fără murmur tot ceea ce i se dictează de la Moscova. Kremlinului nu-i plac momentele adevărate, dar tragice, ale trecutului sovietic. „Să mai treacă o sută de ani, apoi să studiaţi acele realităţi” – această frază am auzit-o în cadrul unei emisiuni TV din gura unui propagandist al lui Vladimir Putin. Iar Dodon se străduie. La indicaţia lui a fost închis Muzeul Ocupaţiei sovietice, tocmai pentru că acesta reflecta parţial crimele comise de ocupantul nepoftit. Asta el impune cu forţa în Republica Moldova mitologia sovietică despre „Marele război pentru apărarea Patriei” – noua ideologie expansionistă a Moscovei, cu istorii contrafăcute, false, cu panglica „Sfântul Gheorghe”, cu „Bessmertnîi polk” şi alte elemente specifice mitului, adică minciunii. Altfel spus, Dodon promovează în Republica Moldova Memoricidul, adică interzice definitiv de a evoca tragedia, „pentru a împiedica victimele să se recunoască în calitate de victime şi să-l indice pe călăul lor” (Stéphane Courtois).

Asta este trista noastră realitate. Despre asta am vorbit în cadrul şedinţei ordinare a Mesei Rotunde cu Statut Permanent „Reîntregirea” din 10 ianuarie 2020. În condiţiile în care vom fi conştienţi de cele ce ni se întâmplă, sper, să ne putem solidariza (uni) pentru a rezista împotriva tăvălugului distrugător de identitate naţională, a memoriei noastre comune şi vom găsi şi posibilităţi (sper) pentru a supravieţui ca Neam.

Mai jos publicăm Contestaţia înaintată A.N.C.D.-ului în care veţi vedea inepţiile recenzentului ultra-secret nr.3, care a depunctat într-un mod impermisibil proiectul și a compromis în general procedura de recenzare a proiectelor din cadrul concursului „Program de stat 2020-2023”.

Invităm  directorii de proiecte care au depus la A.N.C.D. cele 107 de contestații la fel să le publice, să rămână pentru Istorie !

Către:
Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare
Comisia de Contestare al Concursului Programului de Stat (2020-2023)
CONTESTAȚIE
la expertizarea propunerii de proiect din concursul Program de Stat
Numărul de referință al propunerii: 216/23.10.19 A
Denumirea propunerii: Crimele comunismului în memoria transgenerațională. Proiect interdisciplinar de cercetare și valorificare a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească
Director de proiect: dr. hab., prof. univ. Petrencu Anatol
Prioritatea strategică: Provocări societale
Direcția strategică: Patrimoniul material și imaterial

Prin prezenta contestație, Vă solicităm respectuos invalidarea rezultatelor indicate de evaluatorul nr. 3 din Fișa de evaluare nr. 3 a proiectului nostru, luând în considerație următoarele:

Contestații de ordin general:

– Stilul de exprimare confuz și nivelul defectuos de scriere în comentariile evaluatorului nr. 3 fac dovada unei prestații sub nivelul rigorilor indicate în HG nr. 382/2019, suscită întrebări privind competența evaluatorului și compromite rezultatele expertizei oferite de acesta.
– Aprecierile evaluatorului nr. 3 expuse în compartimentele „Punctele slabe” nu corespund rigorilor indicate în HG nr. 382/2019, atât în domeniul pe care-l profesează evaluatorul nr. 3, cât și în domeniul proiectului pe care l-a evaluat.
– Evaluatorul nr. 3 operează în mod eronat cu noțiunile și instrumentariul științific (de exemplu, confundă metodele cu domeniile științifice), aplică sintagme rupte din contextul propunerii de proiect, eventual preluate din conținutul altor proiecte.
– Atragem atenția Comisiei asupra diferenței de punctaj oferit de evaluatorul nr. 3 și primii doi evaluatori, fapt care pune la îndoială obiectivitatea evaluatorului nr. 3.

Contestații la criteriul nr. 1:

– „Tema de cercetare nu este nouă, nu este atat de originală”: – Autorii proiectului propun o viziune interdisciplinară cu implicarea surselor și metodelor noi de studiu (în particular istoria orală) prin care vor crea un nou cadru al cunoașterii și un instrumentariu inovativ de cercetare (baza de date audio/video; arhiva tematică digitizată cu mărturii orale și imagini foto; baza de date cu studii de caz din perspectivă psihologică, lingvistică, antropologică).

– „Tema este destul de îngustă. Cercetări de acest gen au fost realizate, începând cu 1991-92, inclusive până în zilele noastre”: – Proiectul nu stipulează cât de îngustă este tema abordată, ci cât de tendențios și slab elucidată a fost această temă, cercetările anterior fiind realizate pe segment de surse elaborate de autorii și instituțiile aceluiași regim de ocupație, care nu pot explica fenomenul totalitarismului în complexitatea sa.

– „Problema trecutului îi frămîntă pe toți”: – Constatarea evaluatorului la compartimentul „Puncte slabe” nu poate fi indicate ca moment slab; or, este amoral să condamni societatea în continuare la necunoaștere trecutului care o frământă!

– „Altceva este daca echise [?] va aduce ceva nou prin cercetările sale”: – dincolo de exprimarea confuză, insistăm asupra cercetării intergeneraționale a memoriei privind crimele puterii sovietice în R.(A).S.S.M. ca una de noutate absolută în mediul științific din RM și de peste hotare, cu impact pentru depășirea crizelor cu care se confruntă societatea de astăzi. Mai mult, dincolo de studiile efectuate la acest subiect pentru societățile din statele baltice, Ucraina, România, Polonia – în RM această problematică nu poate fi amânată la nesfârșit!

– „autorii proiectului nu propun metode noi de cercetare, apelând la cele tradiționale, cunoscute: istorie, psihologie, filosofie. Cercetările sunt oportune, necesare, dar totul metodele nu sunt clar definite în proiect”: – Ceia ce indică evaluatorul nr. 3 ca metode este aberație crasă – nu putem confunda domeniile de cercetare cu metodele de cercetare, cu o singură excepție, cea a istoriei orale, pe care evaluatorul nr. 3 a fost incompetent să o sesizeze de-a lungul întregii propuneri de proiect. În al doilea rând, metoda de istorie orală este neaplicată în cercetările anterioare pentru studierea interdisciplinară a evenimentelor din perioada RSSM.

– „Care este sursa de bază pentru Promemoria, care sunt criteriile de selectare.” – În cazul când evaluatorul nr. 3 a avut în vedere sursele de cercetare a echipei coordonate de Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria, a se vedea atent indicarea în propunerea de proiect (documente de arhivă, mărturii de istorie orală, acte și documente din patrimoniul de familie, jurnale personale, memorialistică).

– „Noutatea rezultatelor cercetării nu este documentată suficient, făcându-se trimiteri la decrete și foruri petrecute. Originalitatea mai mult seamănă cu o constatare+descriere, decât o cercetare știinţifică cu rezultate inedite, complet noi”: – A vorbi despre documentarea noutății rezultatelor cercetării este posibil abia după implementarea proiectului. În propunerea de proiect vorbim despre argumentarea noutății rezultatelor cercetării.

Contestații la criteriul nr. 2

– „Informatiile vor fi răspândite într-un segment ingust, studenți, parțial elevi, cercetători din domeniu” : – Interpretare greșită! Proiectul indică cooperare cu diferite instituții și proiecte de cercetare (din Lituania, România), cu varii structuri ale societății civile (asociații tematice, muzee, biblioteci etc.). Mai important, sunt planificate o serie de activități științifice la toate etapele (seminarii, conferințe naționale, conferința de totalizare; publicații în reviste cu Factor de Impact), în conformitate cu rigorile HG nr. 382/2019!
– „Rezultatele pot influienta societate în funcție de rezultate și modul lor de prezentare, argumentat, fără emoții (ca în perioada anilor 1989-19950”: – Dincolo de formularea confuză a evaluatorului nr. 3, atragem atenția că această idee trebuia indicată la compartimentul “puncte tari”. În plus, metodologia indicată în propunerea de proiect este racordată la aspectul teoretic și metodologic recent din instituții consacrate de peste hotare (Lituania, România, Germania) și depășește abordările din anii 1990 care, de altfel, erau firești acelei perioade.
– „Rezultatele depind de echipa de cercetare, care este competentă, cu experiență, destul de numeroasă”: – Acest enunț, de fapt trebuie indicat la “punctele tari”! Formularea „echipa destul de numeroasă” nu este relevantă – este vorba de un consorțiu interinstituțional pentru realizarea acestui proiect de cercetare, cu atragerea experților consacrați în domeniu din Lituania și România.
– „La deseminarea rezultatelor se preconizează doar organizarea seminarului și familiarizarea studenților/profesorilor USM (cu donații de carte)”: – A se vedea mai sus punctul 1. Reiterăm tendința evaluatorului nr. 3 de a repeta ideile, fapt ce umbrește calitatea evaluării și punctele acordate.
La fel, remarcăm în fișa evaluatorului nr. 3:
– ignorarea potențialului propunerii de proiect de a contribui asupra dezvoltării direcției științifice strategice la nivel național și internațional
– minimalizarea potențialul rezultatelor preconizate în proiect pentru continuarea cercetărilor în cadrul Programelor europene de cercetare
– impactul științifico-practic al rezultatelor cercetării în cadrul proiectului propus.

Contestații la criteriul nr. 3

– „Se remarcă un decalaj major în salarizarea membrilor proiectului” – Salarizarea este întocmită în corespundere cu legislația în vigoare din RM și în limitele metodologiei Program de Stat. Această obiecție a evaluatorului nr. 3 nu poate determina depunctarea propunerii de proiect
–  La fel, este trecută cu vederea capacitatea tehnico-materială a instituțiilor antrenate în consorțiul pentru acest proiect de cercetare!

Contestații la criteriul nr. 4

– „publicațiile membrilor echipei sunt atât de documentate, numeroase și înguste, încât apare întrebarea despre ce vor să realizeze membrii proiectului. Publicațiile din ultimii ani sunt relevante” : –  De fapt, această apreciere trebuie transferată la „puncta tari”!
Argumentarea punctajului acordat și concluziile:
– „autorii nu descriu clar care informații vor cerceta, câți oameni vor fi antrenați, focus-grupul, cum vor selecta persoanele”: – propunerea de proiect nu menționează și nu presupune aplicarea metodologiei de lucru cu focus-grupurile; este vorba de istorie orală, iar metodologia de lucru cu istoria orală a fost elaborată pentru acest subiect de cercetare din RM în cadrul Program de Stat 2015-2018 implementat de echipe și urmează a fi fortificat și ajustat la obiectivele propunerii de proiect.
2)      Invocarea de către evaluatorul nr. 3 a lipsei brevetelor de invenție („brevete de invenție nu au”) este inadecvat statutului și experienței științelor umanistice care nu operează cu brevete de invenție.
În acest context, atragem atenția Comisiei asupra:
–  Contribuției anterioare a echipelor din consorțiul proiectului în dezvoltarea ramurii științifice, și anume: promovarea unui domeniu nou de cercetare în Republica Moldova – memoria victimelor regimului totalitar-comunist de ocupație din R.S.S.M.;
– Aprecierii foarte înalte la foruri din Republica Moldova și de peste hotare a rezultatelor științifice realizate în proiectul Program de Stat 2015-2018, implementat de echipe și potențialul înalt în continuarea temei pentru următorul nivel de cercetare, cu aplicarea perspectivei interdisciplinare;
– Participării membrilor echipei în proiecte Horizon-2020, FP7, Erasmus+ etc. la tema proiectului;
– Actualității și impactului social al problemei abordate de proiect. Mărturiile celor care au supraviețuit totalitar-comunistă constituie o sursă de documentare istorică de o valoare inestimabilă, care trebuie pusă în valoare prin colectare, sistematizare și cercetare științifică, și care nu poate fi nicidecum amânată.

18 decembrie 2019

Director de proiect
prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu
Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria,
Universitatea de Stat din Moldova
Acest articol a fost publicat în ARTICOLE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, CARICATURA ZILEI, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s